Alimente care scad bilirubina. Cum ameliorezi icterul prin metode naturale

Nu degeaba acest organ mai este supranumit și „bucătăria organismului”. Prezența icterului și bilirubina crescută pot semnala faptul că ficatul nu funcționează în mod optim. Iată care sunt valorile normale ale bilirubinei, de ce cresc acestea, dar și cum le poți menține în limite normale prin modificări dietetice.

Ce este bilirubina

Bilirubina reprezintă un pigment galben din compoziția bilei, fiind o substanță secundară ce rezultă din degradarea celulelor roșii bătrâne ale sângelui (hematii), prezintă Cleveland Clinic.

Atunci când bilirubina este produsă în exces sau nu este filtrată în mod corect de către ficat, cauzează îngălbenirea pielii, albului ochilor și gingiilor, descrie Medical News Today. Acest efect este cunoscut sub denumirea de icter și este semnul că ficatul nu funcționează corespunzător.

Citește și

Bani europeni pentru femei ce vor să facă avort în alt stat UE. Doar 7 spitale publice din România fac întreruperi de sarcină

Alte simptome ale hiperbilirubinemiei pot fi: oboseala, urina închisă la culoare, dureri articulare, dureri de stomac și modificarea culorii scaunelor.

Potrivit Mayo Clinic, valorile normale ale bilirubinei totale (directă+indirectă) sunt:

• Sub 1,2 mg/dL, în cazul adulților;

• Sub 1 mg/dL, în cazul copiilor și adolescenților (persoane sub 18 ani, cu excepția nou-născuților).

În ceea ce privește bilirubina directă (conjugată), valorile normale sunt, în general, cele sub 0,3 mg/dL. În schimb, bilirubina indirectă (neconjugată) trebuie să aibă valori sub 1 mg/dL.

Așa cum prezintă Cleveland Clinic și Mayo Clinic, câteva afecțiuni care pot determina apariția icterului și creșterea nivelului bilirubinei sunt:

• Anemie hemolitică (caracterizată de distrucția celulelor roșii);

• Anemia cu celule în seceră;

• Colelitiază (calculi biliari sau pietre la fiere);

• Colecistită (inflamația vezicii biliare);

• Colangita (inflamația canalelor biliare);

• Hepatită virală, indusă de virusurile hepatitice, cum ar fi B sau C;

• Hepatită toxică, indusă de medicamente sau alcool;

• Ciroză hepatică;

• Insuficiență hepatică cronică;

• Afecțiuni genetice care influențează metabolismul bilirubinei (cum ar fi sindromul Gilbert).

Unele dintre aceste afecțiuni determină doar creșterea bilirubinei conjugate (directe), iar altele, numai creșterea bilirubinei neconjugate (indirecte). Astfel, medicul va interpreta rezultatele în context clinic și va recomanda investigații suplimentare, pentru a stabili cu certitudine cauza hiperbilirubinemiei și tratamentul necesar.

Ce alimente și băuturi să consumi

Calitatea alimentației influențează modul în care funcționează ficatul. Drept urmare, poate avea un impact semnificativ și asupra nivelului bilirubinei.

Așa cum prezintă Healthline și Medical News Today, alimentele și băuturile indicate pentru menținerea sănătății hepatice sunt:

O varietate de fructe și legume proaspete

Ghidurile recomandă consumul a 2-4 căni de legume colorate zilnic, deci la fiecare masă, precum și 2-4 fructe zilnic. Aceste alimente sunt bogate în fibre și antioxidanți puternici, care îmbunătățesc digestia și limitează deteriorarea hepatică. În plus, au numeroase alte beneficii asupra organismului per ansamblu.

Legumele cu frunze verzi (ex: kale, spanac, salata verde), rădăcinoasele (ex: morcov, păstârnac), cruciferele (ex: broccoli), roșiile, ardeii, castraveții, fructele de pădure, citricele, merele, fructele cu sâmburi sunt doar câteva dintre opțiuni.

Proteine slabe

Carnea de pasăre fără piele, peștele alb, fructele de mare, tofu, lactatele semidegresate și degresate sunt bogate în proteine și sărace în grăsimi.

Ouăle conțin, de asemenea, proteine și alți nutrienți, însă au în compoziție și grăsimi, astfel încât consumul lor trebuie să fie moderat.

Leguminoasele boabe (fasolea, lintea, năutul) sunt surse de proteine vegetale și fibre, fiind o alegere bună pentru persoanele cu hiperbilirubinemie.

Cereale integrale

Se recomandă un consum moderat de ovăz, pâine, lipii, paste, musli și alți fulgi de cereale, toate în variante integrale. Alege orezul brun în locul celui alb și optează pentru biscuiți integrali fără zahăr și fără ulei de palmier. Atunci când prepari deserturi de casă, folosește făină integrală de grâu sau de ovăz. De asemenea, poți suplimenta alimentația cu tărâțe de ovăz sau de psyllium.

Cerealele în varianta integrală sunt mai bogate în vitamine și fibre. Potrivit Xing Liu și colaboratorii în studiul „Higher intake of whole grains and dietary fiber are associated with lower risk of liver cancer and chronic liver disease mortality”, un aport alimentar ridicat de fibre din cereale integrale, leguminoase boabe, fructe și legume s-a asociat cu un risc mai scăzut de a dezvolta cancer hepatic și cu o rată mai redusă a mortalității cauzate de insuficiența hepatică cronică.

Grăsimi sănătoase

Optează pentru grăsimi mononesaturate și polinesaturate, cum ar fi cele de tip Omega-3, care au rol antiinflamator. Peștele gras (hering, sardine, macrou, somon, ton) este bogat în acizi grași Omega-3.

Alte surse de grăsimi sănătoase sunt nucile, avocado, măslinele, uleiurile extravirgine (cum ar fi cel de măsline), migdalele, fisticul, pecan, semințele de in, de chia, de dovleac. Acestea trebuie consumate crude, neprăjite și nesărate.

Apa

Principala sursă de hidratare trebuie să fie apa. Se recomandă un consum de minim 6-8 pahare de apă zilnic. Un aport optim de lichide ajută ficatul să funcționeze corect, îmbunătățește digestia și facilitează eliminarea toxinelor prin urină.

Ceaiul și cafeaua

Consumul zilnic de cafea și de ceai verde sau negru (obținut din infuzarea frunzelor de Camellia sinensis) s-a asociat cu ameliorarea valorilor biomarkerilor hepatici. Acest lucru se datorează antioxidanților puternici cu proprietăți antiinflamatorii din compoziția acestor plante.

Așadar, meniul tău trebuie să fie variat, să conțină câteva mese și gustări sănătoase, având la bază alimente de calitate din toate grupele alimentare. De asemenea, este esențial să te hidratezi suficient.

Un alt lucru important este să eviți prăjirea în ulei a alimentelor. Gătește-le la abur, prin fierbere, la cuptor, la airfryer sau pe grill/grătar!

Ce alimente și băuturi să eviți

Potrivit surselor menționate, este indicat să eviți consumul următoarelor alimente și băuturi:

• Alcoolul – se recomandă restricționarea totală a consumului de băuturi alcoolice. Acesta este principalul factor care deteriorează celulele hepatice;

• Alimentele procesate industrial – produsele fast-food, dulciurile, mezelurile, brânza topită, sucurile, produsele de patiserie, conservele de carne/pește/mese gata preparate, semi-preparate congelate, snacksurile și chipsurile sunt bogate în grăsimi trans, zaharuri, ulei de palmier, aditivi alimentari (cum ar fi nitrați și nitriți), sodiu, toate aceste ingrediente fiind nocive pentru ficat;

• Alimentele prăjite în ulei – cartofii prăjiți, carnea prăjită sau legumele pane sunt de evitat, deoarece sunt foarte bogate în grăsimi;

• Alimentele bogate în grăsimi saturate – carnea roșie grasă, mezelurile, cârnații, slănina, untul, brânza grasă trebuie consumate mai rar și în cantități limitate;

• Carbohidrații rafinați – pâinea albă, dulciurile, sucurile, pastele albe, biscuiții obișnuiți, chipsurile, produsele de patiserie conțin carbohidrați simpli care cresc riscul de a dezvolta boli cronice (cum ar fi obezitate și diabet zaharat tip 2) și care afectează funcția hepatică. Scade cantitatea de zahăr utilizată pentru prepararea deserturilor sau alege să le îndulcești cu fructe.

Dacă obișnuiești să mănânci sărat, este important să reduci aportul de sodiu, prin scăderea cantității de sare adăugată în mâncare. Aromatizează preparatele folosind mai multe ierburi aromatice.

De asemenea, este indicat să eviți administrarea medicamentelor și suplimentelor alimentare în exces și fără a avea recomandarea specialistului.

Atenție! Acestea sunt recomandări generale, specifice icterului și bilirubinei crescute. Medicul și nutriționistul-dietetician autorizat îți pot oferi recomandări personalizate de nutriție, conform patologiei hepatice prezente. Spre exemplu, în cazul calculilor biliari (colelitiază), poate fi necesar să urmezi un plan alimentar specific care să limiteze aportul de grăsimi la mese. De asemenea, modificările dietetice nu înlocuiesc tratamentul recomandat de medic.

Prin urmare, alimentația are un rol crucial în ceea ce privește sănătatea ficatului. Dacă rezultatul analizelor indică hiperbilirubinemie, adresează-te medicului pentru investigații și tratament. 

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO S-a lăsat de baschet și și-a urmat visul în modelling: ”Locked in”