Ce este fenomenul fast fashion și cât de dăunător este pentru mediu. Lucruri pe care nu le știai despre moda rapidă

În societatea actuală, oamenii au tendința de a achiziționa și deține un număr mare de articole vestimentare. Cu toate acestea, în ciuda faptului că dulapurile sunt arhipline cu haine, se pare că niciodată nu sunt de ajuns. Există numeroase motive pentru care oamenii cumpără impulsiv: fie că sunt influențați de ultimele tendințe ale modei, fie că se compară constant cu ceilalți. Este paradoxal, dar unele persoane se simt jenate să poarte aceleași haine de mai multe ori.

Ne aflăm într-un cerc vicios, în care dulapurile noastre sunt pline cu haine, și totuși ne dorim articolele noi apărute în magazin. Cu toate acestea, puțini oameni se gândesc la ceea ce se află în spatele acestei industrii și cât de afectat este mediul înconjurător.

Conform Băncii Mondiale, industria modei emite mai mult dioxid de carbon decât toate zborurile internaționale și transportul maritim combinat. Responsabilă pentru până la 10% din totalul emisiilor de carbon generate de om, industria modei este, de asemenea, al doilea cel mai mare consumator de apă la nivel global și contribuie la poluarea oceanelor cu microplastic.

Ce este „Fast Fashion”

„Fast fashion” este un termen care se referă la o abordare în industria modei care se concentrează pe producerea rapidă a hainelor și accesoriilor de masă, adesea inspirate de tendințele recente de pe podiumurile de modă. Obiectivul principal al acestui concept este de a aduce cele mai noi tendințe pe piață cât mai rapid posibil la prețuri accesibile pentru consumatori.

Citește și

Deşertul Atacama, o groapă imensă de haine aruncate. Cum arată poluarea industriei de fashion

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Acest model de afaceri implică o producție continuă și un ritm de lucru rapid pentru a lansa noi colecții și produse în mod frecvent, uneori chiar săptămânal.

Deși fast fashion a făcut moda mai accesibilă pentru publicul larg, a și ridicat o serie de probleme legate de impactul asupra mediului și a condițiilor de muncă. Industria fast fashion este una dintre cele mai poluante din lume, generând o cantitate semnificativă de deșeuri și poluare. În plus, multe companii de fast fashion au fost criticate pentru condițiile de muncă pe care le oferă angajaților. De asemenea, multe companii au fost acuzate de exploatare a lucrătorilor.

Fenomenul „Fast Fashion”, pe înțelesul tuturor

Achiziționarea de haine a fost cândva un eveniment special. Oamenii economiseau bani pentru a-și cumpăra haine noi în anumite momente ale anului. Iubitorii de modă primeau o avanpremieră a trendurilor viitoare prin prezentările de modă, care etalau noi colecții și linii de vestimentație cu luni bune înainte de apariția acestora în magazine, scrie Investopedia.com.

Totuși, acest mod de a proceda a început să se schimbe la sfârșitul anilor '90, când shoppingul a devenit o activitate recreativă și cheltuielile pentru îmbrăcăminte au crescut semnificativ. Astfel a apărut fast fashion - o strategie care constă în producerea în masă a unor haine trendy și ieftine, care permite consumatorilor să aibă impresia că poartă stiluri asemănătoare celor prezentate pe catwalk sau de către vedetele lor preferate.

Fenomenul fast fashion a devenit posibil din cauza inovațiilor în gestionarea lanțului de aprovizionare în rândul retailerilor de modă. Obiectivul este de a produce rapid haine la un cost redus, ca răspuns la schimbările rapide ale cererii consumatorilor. Ideea de bază este că oamenii doresc haine la modă, dar la un preț accesibil. Chiar dacă aceste haine sunt adesea de calitate inferioară, ele nu sunt proiectate să fie purtate pentru ani de zile sau chiar de mai multe ori.

Fast fashion urmărește conceptul de management al categoriei, conectând producătorul cu consumatorul într-o relație care aduce beneficii ambele părți.

Cei mai mari actori din industrie

Printre cei mai importanți actori din industria fast fashion se numără Zara, Grupul H&M, UNIQLO, GAP, Forever 21, Topshop, Esprit, Primark, Fashion Nova și New Look. În general, aceste magazine vând și produc haine, însă producția se extinde.

Zara, un lanț de magazine din Spania, este probabil cel mai cunoscut nume din fast fashion. Zara a reușit să scurteze timpul dintre proiectarea și vânzarea unei haine. Designerii Zara pot crea o haină - pentru bărbați, femei sau copii - și o pun pe rafturile magazinelor în doar patru săptămâni. În plus, aceștia pot modifica hainele existente în doar două săptămâni.

Secretul succesului Zara constă în faptul că deține o parte mare din lanțul de aprovizionare. Peste jumătate din fabricile sale se află aproape de sediul central din A Coruña, Spania, inclusiv în țări precum Portugalia, Turcia și Maroc.

O altă strategie importantă a companiei este că le oferă consumatorilor o gamă foarte mare de produse. Firma produce peste 11.000 de piese diferite pe an, comparativ cu media industriei de 2.000-4.000 de piese.

În 2021, Zara a avut vânzări nete de 19,6 miliarde de euro. Până la mijlocul anului 2022, compania avea 1.947 de magazine în întreaga lume și un site de vânzări online foarte popular.

H&M contribuie la fenomenul Fast Fashion

H&M, o companie suedeză înființată în 1947, este una dintre cele mai vechi companii de fast fashion. Până în 2022, grupul H&M avea peste 4.000 de magazine în 74 de țări, vânzând sub diverse mărci, inclusiv H&M, COS și Monki.

H&M este în principal un retailer: nu deține fabrici, dar lucrează cu aproape 600 de furnizori pentru hainele sale. Acești furnizori sunt coordonați de 16 birouri de producție H&M, care folosesc tehnologia avansată pentru a urmări stocurile și a comunica cu sediul central. Fabricile sunt situate în toată Europa, Asia și Africa.

H&M nu vinde doar imitații, ci și creații originale. A colaborat cu designeri faimoși, cum ar fi Alexander Wang și Giambattista Vali, pentru a lansa colecții speciale. De exemplu, în 2021 a lansat o colecție creată de Simone Rocha.

În 2021, H&M a avut vânzări nete de 199 miliarde SEK (aproximativ 18,9 miliarde de dolari).

Avantajele Fast Fashion

Deși are mai multe dezavantaje, industria Fast Fashion prezintă și câteva avantaje. Iată care sunt acestea, conform sursei menționate mai sus:

Bun pentru producători și comercianți

Lansarea neîncetată de produse noi stimulează clienții să viziteze mai des magazinele, ceea ce duce la creșterea numărului de achiziții. Comerciantul nu adaugă noi produse în stoc, în schimb, înlocuiește produsele vândute cu altele noi. Astfel, clienții sunt încurajați să cumpere un produs care le place imediat ce îl văd, indiferent de preț, știind că nu va mai fi disponibil pentru mult timp.

Răspunde rapid cerințelor consumatorilor

În ceea ce privește avantajele pentru consumatori, "fast fashion" le permite acestora să obțină hainele dorite când le doresc. În plus, a făcut îmbrăcămintea mai accesibilă, oferind haine inovatoare, creative și la modă.

Îmbrăcămintea devine accesibilă

Chiar și persoanele cu venituri modeste pot achiziționa în mod constant haine noi și la modă, se pot bucura de articole distractive sau mai puțin practice și pot purta ceva diferit în fiecare zi.

Moda pentru toți

A fi la modă, a fi "bine îmbrăcat" sau a avea un dulap plin nu mai este un privilegiu doar al celor bogați și faimoși. Toată lumea poate arăta bine.

Dezavantajele Fast Fashion

Shutterstock

Materiale de calitate inferioară și confecționare proastă

Deoarece îmbrăcămintea este produsă în străinătate, "fast fashion" este asociată cu declinul industriei de îmbrăcăminte din SUA, unde legislația muncii și reglementările locului de muncă sunt mai stricte și salariile mai bune. Dacă un consumator cumpără mai multe articole de îmbrăcăminte "fast fashion", deși sunt ieftine, în cele din urmă îi costă mai mult decât dacă ar cumpăra câteva articole mai scumpe care rezistă mai mult.

Promovează o mentalitate de consum de tipul „cumpără și aruncă”

Acesta este motivul pentru care este numită și modă de unică folosință. Mulți adepți ai "fast fashion"-ului, în special cei în adolescență și la începutul anilor douăzeci - grupul țintă al industriei - recunosc că își folosesc achizițiile doar o dată sau de două ori.

Nociv pentru mediu

Criticii susțin că „fast fashion” contribuie la poluare, deșeuri și obsolescență planificată, datorită materialelor ieftine și metodelor de producție. Hainele slab realizate nu rezistă în timp, dar nu pot fi reciclate, majoritatea fiind confecționate (peste 60%) din materiale sintetice. Așadar, când sunt aruncate, acestea rămân în gropile de gunoi pentru ani buni.

Asociat cu practici de muncă abuzive

Producătorii sunt de obicei localizați în țări în curs de dezvoltare, iar unii nu au supravegheat riguros subcontractanții și nici nu au fost transparenți cu privire la lanțul lor de aprovizionare. Asta a dus la acuzații că "fast fashion" se bazează pe condiții de muncă nepotrivite, salarii mici și alte practici de exploatare și abuzive.

Furt de proprietate intelectuală

Unii designeri afirmă că designurile lor au fost copiate ilegal și produse în masă de către companiile de "fast fashion".

Efectele asupra mediului și asupra angajaților

Există discuții conform cărora moda rapidă ("fast fashion") produce multă risipă și este nocivă pentru natură. Când te uiți la calitatea lucrului, materialele folosite, munca ieftină, timpul redus de producție și stocul mic pentru vânzarea rapidă a noilor trenduri, e clar că se generează deșeuri.

Cu toate acestea, efectul asupra mediului este și mai mare. Sectorul utilizează 93 de miliarde de metri cubi de apă pe an. Pentru a produce o pereche de jeans, sunt necesari 3.781 litri de apă. Din toată apa reziduală de pe glob, 20% provine de la colorarea țesăturilor și e foarte toxică - multe dintre țările care produc haine au reglementări slabe sau chiar inexistente pentru eliminarea apelor reziduale.

Fibrele microplastice din haine ajung în ocean, totalizând aproximativ 500.000 de tone - aproape cât 50 de miliarde de sticle de plastic. Industria modei emite peste 10% din emisiile globale de carbon.

Impact economic

Industria îmbrăcămintei, în general, a avut o creștere anuală de până la 8% (excluzând scăderea din 2020, anul pandemiei) - iar moda rapidă ("fast fashion") este lider în acest sector. Se estimează că va avea o creștere de aproape 7%, ajungând la 39,84 miliarde de dolari în 2025.

Dar, această creștere a sectorului nu pare să ajute prea mult lucrătorii din industria "fast fashion" - profiturile nu se întorc în economiile locale unde se face efectiv munca. De fapt, veniturile sunt înregistrate în țările unde companiile au sediul central, lăsând economiile locale să stagneze, în timp ce alții se bucură de rezultatele muncii lor.

Efectele asupra angajaților

Companiile de "fast fashion" angajează mii de oameni în birouri, magazine și fabrici, generând anual milioane de dolari profit. Din nefericire, lucrătorii sunt plătiți puțin, lucrează multe ore și sunt expuși la substanțe chimice periculoase în procesul de producție.

Cum să evităm „moda rapidă”

Să ne ferim de produsele create de companiile ce practică moda rapidă poate fi o provocare, dar nu imposibil. Una dintre bariere este dată de consumatori și preț. Multe persoane nu au posibilitatea să cumpere produsele originale pe care moda rapidă le copiază, dar rămân totuși atrași de noile tendințe în modă.

În afară de a lupta împotriva tentației, există câteva strategii pe care le poți aplica pentru a diminua impactul cumpărăturilor tale:

Analizează brandurile pe care le apreciezi și descoperă dacă acestea adoptă practici durabile și etice față de muncitori. De asemenea, ai posibilitatea să îți achiziționezi hainele de la magazinele de haine secondhand, acțiune care contribuie la reducerea deșeurilor textile și la prelungirea duratei de viață a hainelor.

În plus, vorbind deschis și militând împotriva modei rapide reprezintă una dintre cele mai eficiente modalități de a crește gradul de conștientizare. Majoritatea oamenilor nu sunt informați cu privire la impactul social și ecologic al modei rapide. Doar printr-o contribuție colectivă la sporirea nivelului de conștientizare, companiile care produc aceste produse vor fi nevoite să își asume responsabilitatea pentru acțiunile lor.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"