Avertismentul vine chiar din partea președintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), Cantemir Ciurea-Ercău. Într-un interviu la PRO VERDE, el a explicat că lipsa acută de personal persistă, deși Guvernul a fost informat încă de acum doi ani de existența problemei.
„Ne descurcăm doar câteva zile”
Șeful CNCAN spune că problemele ar apărea în cazul în care răspunsul la urgență ar trebui menținut o perioadă îndelungată. Pur și simplu, nu sunt suficienți oameni care să îi înlocuiască pe cei aflați în serviciu.
„Pentru primele ture, primele zile, ne descurcăm. După o săptămână apare fenomenul de burnout, pentru că nu există suficient personal care să înlocuiască lucrul în ture. Adică, să asigure lucrul în ture o perioadă foarte lungă de timp. Deci, personalul existent ar obosi și n-ar mai putea să facă față stresului”, a declarat Cantemir Ciurea-Ercău.
Problema a fost descoperită încă din 2024, în urma unor exerciții de antrenament în caz de dezastru nuclear, pe care angajații CNCAN le fac cu o anumită frecvență.
Această informație a fost cuprinsă în raportul de activitate al instituției, iar problema a fost pusă în repetate rânduri și pe masa Guvernului. Situația a rămas deocamdată nerezolvată.
Deficitul de personal pune în pericol răspunsul la o criză nucleară
Potrivit președintelui CNCAN, problema personalului insuficient a apărut în ultimii ani, în urma unui val de pensionări care a fost compensat insuficient cu noi angajări. Restricțiile bugetare au împiedicat completarea echipei de specialiști ai instituției.
Cantemir Ciurea-Ercău: „Noi am scos la concurs posturi, oamenii au venit, au fost angajați, dar s-a întâmplat ca ieșirea la pensie să depășească numărul de persoane pe care noi le-am angajat în cadrul instituției.”
Posturile au fost păstrate în schemă, însă ocuparea lor rămâne o problemă. Așadar, resursa umană rămâne punctul slab al instituției care ar trebui să protejeze populația în caz de pericol radiologic.
Cât de repede află românii dacă s-ar produce un accident nuclear
În cazul unui accident nuclear pe teritoriul Ucrainei, alertarea românilor s-ar face extrem de rapid, susține șeful CNCAN, grație convențiilor de notificare internațională la care România e parte.
“În primele două ore, dacă CNCAN este informat, el face primele notificări către populație, urmând ca după aceea, când se asamblează Sistemul Național de Răspuns la Urgență, IGSU să preia funcția de comunicare publică”, explică șeful CNCAN.
Cantemir Ciurea-Ercău amintește, de asemenea, că România are acorduri cu țările vecine, inclusiv cu Ucraina, pentru a fi anunțată imediat dacă pe teritoriul ei a avut loc un accident nuclear.
Pentru a fi pregătite în caz de dezastru, autoritățile române se antrenează și organizează periodic simulări de criză. Exercițiile parțiale au loc anual, în timp ce exercițiile naționale generale — care implică toate structurile din Sistemul Național de Răspuns la Urgență — se desfășoară o dată la trei ani.
Ramona Țintea: Și nu-i puțin o dată la trei ani, având în vedere că avem războiul la graniță și riscurile sunt iminente?
Cantemir Ciurea-Ercău: „Depinde. Depinde de tipul scenariului. În general, nu este puțin o dată la trei ani. (…) Exerciții mai des de atât nu ar permite implementarea unor măsuri de îmbunătățire care rezultă în urma exercițiilor anterioare. Deci, trebuie lăsat un timp.”
Președintele CNCAN recunoaște, pe de altă parte, că din exercițiile de simulare făcute până acum, autoritățile au învățat o lecție importantă: cea mai mare problemă în astfel de situații este stoparea răspândirii știrilor false, care să nu creeze panică în rândul populației.
