MIERCUREA NEAGRA in Parlament: alesii se pun la adapost de Codul Penal. Dragnea si Gorghiu se dezic de votul din plen

Parlamentul a adoptat miercuri o propunere legislativa prin care senatorii si deputatii care si-au angajat rudele la birourile parlamentare pana in anul 2013 NU pot fi urmariti de Agentia Nationala de Integritate. Propunerea legislativa precizeaza ca dispozitiile din Statutul deputatilor si senatorilor potrivit carora parlamentarii nu-si pot angaja rudele la birourile parlamentare nu se vor aplica retroactiv si nu vor produce efecte juridice pentru faptele savarsite inainte de intrarea in vigoare a acestor dispozitii, adica inainte de 21 august 2013. 

Agentia Nationala de Integritate sustine ca proiectul contrazice Codul Penal si ca astfel de fapte erau sanctionate si inainte de 2013. Legea a fost votata si de parlamentarii PNL, despre care Alina Gorghiu a spus ca "atat i-a dus capul". Si liderul PSD Liviu Dragnea s-a dezis de membrii propriul partid, afirmand ca votul de miercuri este "un demers nefericit". 

In aceeasi zi, Comisia Juridica a anuntat ca Petre Roman ar putea sa isi recastige mandatul de deputat, pierdut din cauza unei incompatibilitati sesizate de ANI. 

De asemenea, miercuri ar fi trebuit sa se voteze si proiectul de modificare a legii avocaturii, prin care avocatii primesc „superimunitate”, dar acesta a fost amanat pentru urmatoarea sedinta de plen. 

Citește și

Proiect: saptamana de lucru ar putea fi mai scurta. Cum am putea ajunge sa lucram doar 4 zile

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Si tot miercuri, deputatul Ninel Peia a depus proiectul prin care cere inchisoare pentru cadrele didactice care ii "rusineaza" pe copii tinand ore de educatie sexuala. Mai multe detalii despre "legea inocentei", aici. 

Petre Roman ar putea sa-si recastige mandatul de deputat 

Comisia juridica urmeaza sa trimita Biroului Permanent al Camerei Deputatilor un punct de vedere prin care sa arate ca incetarea mandatului de deputat al lui Petre Roman (PNL) nu s-a facut in conditii legale, urmand ca Biroul sa decida procedura de urmat, a anuntat, miercuri, deputatul Eugen Nicolicea (PSD), membru al Comisiei juridice, citat de News.ro. Eugen Nicolicea a afirmat ca membrii Comisiei juridice isi mentin raportul initial prin care au afirmat ca nu sunt intrunite conditiile legale pentru incetarea mandatului de deputat al lui Petre Roman.

"Raportul de data trecuta a stabilit ca domnului Petre Roman nu i-a incetat mandatul in conditiile legale. Presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, a cerut ajutorul ANI si a obtinut o adresa din care practic se confirma ceea ce a spus Comisia juridica si anume faptul ca raportul ANI nu este definitiv pentru ca se judeca (...) ANI spune raportul de evaluare nu va produce efecte, in sensul in care nu va atrage sanctiuni legale pana la ramanerea lui definitiva. In cazul domnului Petre Roman raportul de evaluare emis in sarcina domniei sale a fost contestat la Curtea de Apel, zice ANI, iar aceasta s-a pronuntat prin sentinta 1.390/2016", a declarat Eugen Nicolicea. El a argumentat ca incetarea mandatului lui Roman trebuia decisa doar in cazul in care raportul ANI privind incompatbilitatea lui Roman ar fi ramas definitiv, insa acesta contestase deja raportul in instanta. "Pe cale de consecinta s-a propus ca Comisia juridica sa isi pastreze punctul de vedere cu privire la raportul intocmit data trecuta si sa propuna Camerei Deputatilor sa ia act de cele mentionate in raport, sa revoce hotararea Camerei nr. 7 de vacantare a locului de deputat detinut de Petre Roman", a spus Nicolicea.

In urma sedintei de miercuri a Comisiei juridice s-a decis trimiterea unui punct de vedere asupra acestei chestiuni catre Biroul Permanent care va decide procedura de urmat. "Se va face un anunt in plen, urmand votul, daca mai vrem sa il dam sau nu, dar important este sa se anunte ca domnului Petre Roman nu i-a incetat mandatul in mod legal", a conchis Nicolicea.

Petre Roman a fost si el la sedinta Comisiei juridice, in cadrul careia l-a acuzat pe fostul presedinte al Camerei Deputatilor de comiterea unui abuz in ceea ce-l priveste. "In momentul in care domnul Zgonea a facut acea prezentare in Camera Deputatilor eu eram in posesia unei instiintari de la grefa Curtii de Apel care spunea ca s-a depus contestatia. Domnul Zgonea trebuia sa aiba rabdare cateva zile sa intre pe rol contestatia, exact in 18 zile ea a intrat pe rol. Atata mai trebuia sa astepte Zgonea ca sa constate ca raportul de evaluare este contestat si nu e definitiv", a spus Roman.

Reactia liderului PSD

Liderul PSD Liviu Dragnea a declarat, miercuri, despre proiectul de lege adoptat in plenul reunit care elimina sanctiunile pentru incompatibilitatile legate de angajarea rudelor la cabinetele parlamentare, ca i se pare un demers nefericit si nu vede ce efecte poate sa aiba, doar subiecte de discutie, aratand ca nu a votat.

”Din ce am inteles de la colegii mei, nu s-a votat dezincriminarea conflictului de interese”, a spus Dragnea, precizand ca nu a votat pentru ca nu se afla in acel moment in plen. ”M-am uitat cu atentie pe articolul de lege, doar ca interpretare. (...) Interdictia angajarii rudelor nu exista pana in 2013, si ceea ce s-a votat astazi este exact acest lucru, ca nu poate fi aplicata o lege retroactiv”, a spus Liviu Dragnea.

El a precizat ca este vorba doar despre un articol de lege, pe care colegii au considerat ca trebuie sa il clarifice si a adaugat ca, din ceea ce a aflat, aceasta lege va fi contestata la Curtea Constitutionala, iar Curtea va lamuri acest aspect. ”Din punctul meu de vedere, imi asum faptul ca nu am fost atent, mie mi se pare un demers nefericit, nu vad ce efecte poate sa aiba, doar subiecte de discutie”, a spus Liviu Dragnea.

Reactia liderului PNL

Copresedintele PNL Alina Gorghiu s-a declarat ''neplacut surprinsa'' de faptul ca si colegii sai, senatori si deputati liberali, care au fost prezenti la plenul reunit al Parlamentului, au votat pentru adoptarea legii prin care alesii care si-au angajat rudele la birourile parlamentare pana in 2013 nu pot fi urmariti de ANI.

"Inteleg ca s-a votat unanim. Credeti-ma ca sunt neplacut surprinsa. Atat i-a dus capul. Mai mult de atata nu am ce sa comentez si o sa-i intreb si eu pe cei doi lideri de grup de la noi, ca de la PSD nu pot sa am pretentii, eram obisnuita sa voteze asa. Ma surprinde ca sunt colegi de la noi care au votat cot la cot cu PSD. (...) Nu pot sa-i inteleg pe cei care au votat dezincriminarea faptelor de conflict de interese anterioare. O sa cer o explicatie. Nu ma puneti sa va spun acum despre sanctiuni pentru ca as vrea sa aud ceea ce spun liderii de grup", a spus Alina Gorghiu, miercuri, la Parlament.

Pozitia ANI: legea interzicea si inainte de 2013

Agentia Nationala de Integritate sustine ca proiectul de lege prin care alesii care si-au angajat rude la cabinetul parlamentar inainte de anul 2013 sa nu poata fi sanctionati este in totala contradictie cu legea privind exercitarea demnitatilor publice, prevenirea si combaterea coruptiei si cu Codul penal. ANI precizeaza ca si inainte de 2013 exista o dispozitie care interzicea parlamentarilor sa-si angajeze rudele sau afinii la birourile parlamentare.

“Propunerea legislativa privind interpretarea articolului 38 alineatul 11 din Legea 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, adoptata astazi de catre plenul Parlamentului, este in totala contradictie cu dispozitiile art. 70 si 71 din Legea nr. 161/2003 si ale art. 301 din Codul Penal - prevederi care reglementeaza conflictul de interese in materie administrativa si penala. Prin propunerea legislativa adoptata astazi se creeaza premisa conform careia interdictia de angajare a rudelor in cadrul propriilor birouri parlamentare opereaza doar de la data introducerii acestui articol, respectiv anul 2013 (Legea nr. 219), cu toate ca anterior acestui moment exista o dispozitie expresa care sa interzica parlamentarilor sa-si angajeze rudele sau afinii la birourile parlamentare si anume art. 70 din Legea nr. 161/2003”, sustin reprezentantii ANI.

Potrivit acestora, nici anterior adoptarii Legii 219/2013, parlamentarii nu puteau dispune fara nicio constrangere legala asupra angajarii rudelor sau afinilor la propriile birouri parlamentare intrucat aveau obligatia sa respecte regimul juridic al conflictelor de interese, respectiv dispozitiile articolelor 70 si 71 din Legea 161/2003 si ale articolului 301 din Codul penal. Reprezentantii ANI sustin ca definitia conflictului de interese cuprinsa in articolul 70 din Legea 161/2003 este suficient de clara, precisa si neconditionata de adoptarea altor reglementari, subsecvente, pentru diferite categorii de demnitati si functii publice.

ANI precizeaza ca, la acest moment, pe rolul instantelor, in diferite faze procesuale, se afla 29 de cauze in care agentia a constatat incalcarea de catre membrii Parlamentului a prevederilor legale referitoare la conflictul de interese ca urmare a angajarii rudelor la cabinetele parlamentare. In perioada 2011 - 2015, Agentia Nationala de Integritate a constatat, in cazul deputatilor si senatorilor, 56 de cazuri de conflicte de interese de natura administrativa si 26 de cazuri de conflicte de interese de natura penala.

Cum a fost dezincriminata angajarea rudelor la birourile parlamentare

Propunerea legislativa privind interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, initiata de deputatii Florin Iordache, Daniel Florea si Marton Arpad, a fost adoptata de plenul Parlamentului cu 306 voturi pentru si o abtinere.

Comisia pentru Statut a dat o hotarare inca de anul trecut prin care senatorii si deputatii care se aflau in aceasta situatie puteau scapa de sanctiuni, insa parlamentarii s-au plans ca aceasta nu are efect, avand in vedere ca nu este cuprinsa si in interiorul unei legi. Parlamentul a decis atunci ca pe 4 mai sa organizeze un plen comun in care sa ia act de hotararea Comisiei, pentru ca aceasta sa fie publicata in Monitorul Oficial, scrie News.ro.

Intre timp, parlamentarii au venit cu o noua solutie, prin care treceau direct in lege prevederile hotararii. Astfel, pe 8 mai, Iordache, Florea si Marton au depus o propunere legislativa de interpretare a articolului 38 din Statutul deputatilor si senatorilor, care se refera la interdictia angajarii rudelor de pana in gradul 3 la cabinetele parlamentare, prin care sa se precizeze clar ca, inainte de data de 21 august 2013, nu a existat o restrictie privind angajarea acestor rude, iar legea nu se aplica retroactiv. Legea a mers din nou la Comisia pentru statut, unde a primit, saptamana trecuta, raport favorabil.

Situatia a aparut dupa ce cinci deputati - Ion Calin, Iulian Iancu, Laurentiu Nistor si Iuliu Nosa de la PSD si Mihaita Calimente de la PNL - au facut o solicitare de interpretare a legii, ei sustinand ca nu pot fi acuzati de conflict de interese de catre ANI pentru angajarea rudelor la birourile parlamentare anterior modificarii statutului, deci in 2013, cand a fost introdusa expres interdictia angajarii rudelor. In pofida explicatiei deputatilor, Statutul a fost modificat cu aceasta mentiune expresa tocmai ca o interpretare a Codului penal - textul de lege in baza caruia deputatii si senatorii care si-au angajat rude la birouri au fost cercetati. Astfel, Codul penal prevede, la articolul 301, ca "fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obtinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori pentru un afin pana la gradul II inclusiv sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica".

Practic, deputatii care au cerut interpretarea Statutului parlamentarilor cer ca legea in baza careia sa fie judecati sa fie Statutul lor, si nu Codul penal - in baza caruia ANI a dispus cercetari si a stabilit ca cei in cauza sunt in conflict de interese. Aproximativ 50 de actuali si fosti parlamentari si-au angajat rude la cabinetele parlamentare, unii dintre acestia inainte de 2013, printre ei aflandu-se si cei 5 deputati care au solicitat interpretarea legii in favoarea lor.

Superimunitatea avocatilor

De asemenea, proiectul care modifica legea avocaturii si care prevede ca avocatii sa fie informati imediat dupa ce se dispune interceptarea convorbirilor, iar documentele care vizeaza relatia lor cu clientii sa nu poate fi ridicate de catre procurori, se afla, miercuri, pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor, cu raport favorabil din partea Comisiei juridice.

Desi proiectul fusese trimis din plenul Camerei la comisiile de specialitate, la cererea PNL, pentru a elimina acele prevederi care ofera avocatilor imunitate fata de unele actiuni ale procurorilor, proiectul nu a mai fost modificat in Comisia juridica. In consecinta, Legea avocaturii a fost trimisa plenului Camerei Deputatilor spre vot. Camera Deputatilor este for decizional.

Potrivit modificarilor aduse legii 51/ 1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, procurorii nu au voie sa ridice inscrisuri, sa puna sub sechestru sau sa dispuna confiscarea comunicarilor scrise intre client si avocat si nici a "suporturilor de sunet, imagine si date" care apartin avocatilor. Proiectul initial a fost modificat prima data cand a ajuns in dezbaterea Comisiei juridice, unul dintre amendamente, adoptat in pofida opozitiei Ministerului Justitiei, prevazand ca ”avocatul trebuie anuntat de judecator de indata ce impotriva lui s-a dispus masura interceptarii”. Majoritatea paralemntarilor care au initiat proiectul sunt avocati.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5