Legea privind închisoarea la domiciliu, prin supraveghere cu brăţară electronică, adoptată în Senat

Proiectul a fost adoptat tacit de Senat deoarece nu a fost dezbătut în termenul prevăzut de lege.

Iniţiativa a fost înregistrată la Senat, în calitate de primă cameră sesizată, în 28 februarie, iar la 30 octombrie s-a împlinit termenul de adoptare tacită. În tot acest timp, proiectul nu a fost discutat nici măcar în comisia juridică, cea care trebuia să întocmească raportul pentru plen.

Propunerea legislativă privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate prevede că aceste măsuri alternative constau în înlocuirea executării pedepsei principale cu închisoarea în regim de detenţie cu executării pedepsei la domiciliu, în libertate sau în regim penitenciar special.

Astfe, potrivit proiectului PNL, citat de News.ro, măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt: executarea la domiciliu a pedepsei privative de libertate; executarea fracţionată a pedepsei privative de libertate în zilele de sâmbătă şi duminică, într-un centru special înfiinţat pentru această măsură de executare; executarea pedepsei în echivalent zile de muncă în folosul comunităţii şi executarea pedepsei privative de libertate în regim mixt, de echivalent zile de muncă în folosul comunităţii şi de zile de executare sâmbăta şi duminica într-un centru special înfiinţat.

Citește și

Fostul primar al Bacăului, condamnat la 4 ani de închisoare

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Propunerea legislativă prevede că executarea pedepsei privative de libertate la domiciliu se face cu supraveghere prin brăţară electronică.

Măsura se poate aplica pentru condamnarea la pedeapsa de până la 2 ani închisoare cu executarea acesteia în regim de detenţie.

Măsura alternativă de executare fracţionată a unei pedepse privative de libertate constă în executarea pedepsei în regim deschis de detenţie numai în zilele de sâmbătă şi duminică, într-un centru de detenţie special înfiinţat în acest scop. Măsura se poate aplica pentru condamnarea la pedeapsa de până la 3 ani închisoare cu executarea acesteia în regim de detenţie.

Executarea în echivalent a unei pedepse privative de libertate constă în prestarea de zile de muncă în folosul comunităţii şi echivalarea acestora zilelor de executat în regim de detenţie. Echivalarea se realizează prin raportul de 2 zile de muncă în folosul comunităţii la o zi de detenţie. Munca se prestează la unitatea sau unităţile desemnate de judecător în regim de 8 ore/zi, indiferent de intervalul orar.

Măsura se poate aplica pentru condamnarea la pedeapsa de până la 3 ani închisoare cu executarea acesteia în regim de detenţie.

Alternativa executării în regim mixt a unei pedepse privative de libertate constă în executarea pedepsei prin prestarea de zile de muncă în folosul comunităţii în echivalent şi de executare a pedepsei în regim deschis de detenţie numai în centrul special înfiinţat pentru executarea măsurilor alternative. Măsura se poate aplica doar pentru condamnarea la pedeapsa de până la 3 ani închisoare cu executarea acesteia în regim de detenţie.

Măsurile prevăzute de lege nu se aplică pentru condamnările privative de libertate aplicate pentru săvârşirea de către condamnat a unei infracţiuni cu violenţă sau profitând de starea de neputinţă fizică ori psihică a victimei, cât şi pentru infracţiuni de serviciu, de corupţie sau cele conexe infracţiunilor de corupţie, precum şi pentru cei care recidivează.

Proiectul mai prevede că Ministerul Justiţiei implemenează prevederile noii legi, prin elaborarea de norme metodologice, în cel mult 18 luni de la publicarea legii. În plus, ministerul va crea spaţii noi, în centrele de detenţie, pentru măsurile alternative, va achiziţiona brăţări electronice şi va angaja inspectori de probaţiune, norma de reprezentare fiind de un inspector la 60 de persoane.

Iniţiatorii arată în expunerea de motive că măsurile propuse sunt adecvate cadrului european şi au fost alese după analiza cadrului legislativ din state precum Cehia, Italia, Olanda şi Belgia.

Parlamentarii semantari ai proiectului precizează că, pentru aplicarea prevederilor legii, este nevoie ca statul român să procedeze la redimensionarea sistemului de probaţiune, care să ajungă la aproximativ 5.000 de inspectori de probaţiune.

În plus, spun iniţiatorii, este nevoie şi de implicarea comunităţilor locale, pentru asigurarea condiţiilor de executare a acestor măsuri alternative.

Senatul este primă cameră sesizată în acest caz, forul decizional urmând să fie Camera Deputaţilor.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5