Potrivit evaluării Comisiei, Muntenegru, Albania, Republica Moldova şi Ucraina au avansat în procesul de aderare, în timp ce în cazul Serbiei nu au fost înregistrate progrese substanţiale în negocieri.
Cele patru ţări care au avansat cel mai mult în negocierile de aderare au deschis noi clustere şi au închis provizoriu capitole într-un ritm fără precedent. Pentru Muntenegru, Comisia a prezentat în acest an pachetul financiar privind aderarea, iar lucrările la tratatul de aderare sunt în desfăşurare.
Pentru Muntenegru, Albania, Republica Moldova şi Ucraina, Comisia a prezentat foi de parcurs orientative, cu etape şi obiective concrete pentru anul următor, conform documentelor publicate pe site-ul Executivului UE.
"Progresele semnificative înregistrate de unele ţări candidate în ultimul an ne permit să transformăm promisiunea extinderii în realitate. Propunem acum un set de foi de parcurs orientative pentru cele mai avansate ţări angajate în negocierile de aderare - Muntenegru, Albania, Ucraina şi Republica Moldova. O traiectorie clară pentru anul următor şi o ancoră solidă pentru viitoarele negocieri. Pas cu pas, construim o Uniune completă şi mai puternică", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată într-un comunicat de presă al Comisiei Europene.
Muntenegru a înregistrat progrese importante în procesul de aderare, închizând provizoriu până în prezent 21 de capitole de negociere. Cu acordul statelor membre, ţara ar putea închide provizoriu şi capitolele rămase până la sfârşitul acestui an. Comisia consideră că lucrările la tratatul de aderare şi adoptarea concluziilor Consiliului privind pachetul financiar confirmă apropierea ţării de etapa finală a procesului. Menţinerea eforturilor de reformă şi a unui consens politic larg rămân esenţiale.
Albania a deschis ultimul cluster rămas în negocierile de aderare şi a îndeplinit criteriile intermediare pentru capitolele privind statul de drept, ceea ce deschide calea închiderii provizorii a patru capitole. Comisia consideră că obiectivul ţării de a încheia negocierile de aderare până în 2027 este ambiţios, dar realizabil, cu condiţia menţinerii ritmului reformelor şi a unui dialog politic incluziv. Raportul consemnează totodată cea mai amplă mobilizare civică din ţară de la tranziţia democratică.
Republica Moldova a deschis patru clustere în ultimul an, iar Comisia apreciază că sunt îndeplinite condiţiile pentru deschiderea tuturor clusterelor rămase. Ţara şi-a intensificat alinierea legislaţiei la acquis-ul comunitar şi a înregistrat noi progrese în reformele privind statul de drept. De asemenea, a avansat semnificativ în îndeplinirea criteriilor intermediare din clusterul privind elementele fundamentale. Comisia consideră importantă menţinerea ritmului actual al reformelor pentru atingerea obiectivului de încheiere a negocierilor până la începutul anului 2028.
Ucraina a deschis patru clustere în ultimul an şi a continuat reformele în domenii-cheie, în pofida dificultăţilor provocate de războiul de agresiune al Rusiei. Potrivit Comisiei, ţara îndeplineşte condiţiile pentru deschiderea tuturor clusterelor rămase. Cadrul instituţional de combatere a corupţiei rămâne funcţional, iar instituţiile specializate anticorupţie continuă să opereze, în general, independent şi eficient. Priorităţile următoare vizează îndeplinirea criteriilor intermediare privind statul de drept şi aplicarea foilor de parcurs referitoare la statul de drept, funcţionarea instituţiilor democratice şi reforma administraţiei publice, precum şi a planului de acţiune privind minorităţile naţionale. Comisia subliniază necesitatea accelerării reformelor pentru ca Ucraina să îşi poată atinge obiectivul de încheiere a negocierilor până la sfârşitul anului 2028.
În ceea ce priveşte celelalte ţări candidate şi partenere, evaluarea Comisiei evidenţiază progrese limitate sau dificultăţi în continuarea procesului de integrare europeană.
Serbia nu a înregistrat progrese substanţiale în negocierile de aderare. Perioada evaluată a fost marcată de o polarizare socială tot mai accentuată, inclusiv în contextul electoral. Deşi a avansat în alinierea legislaţiei şi a standardelor tehnice la cele ale UE, evoluţiile negative privind elementele fundamentale ale procesului de aderare au contrazis obiectivul declarat al autorităţilor de integrare europeană. Alinierea la politica externă şi de securitate comună a UE a rămas scăzută. Serbia trebuie, de asemenea, să îşi îndeplinească toate obligaţiile rezultate din dialogul facilitat de UE. Comisia arată că progresele viitoare vor depinde de eforturile noului guvern de a inversa tendinţele negative, de a acorda prioritate criteriilor democratice, independenţei justiţiei şi drepturilor fundamentale şi de a demonstra un angajament clar faţă de valorile europene.
Macedonia de Nord a continuat demersurile privind criteriile necesare pentru deschiderea clusterului referitor la elementele fundamentale, inclusiv prin adoptarea foii de parcurs pentru reforma administraţiei publice şi continuarea pregătirii celei privind statul de drept, alături de planul de acţiune pentru minorităţi. Ţara nu a adoptat încă modificările constituţionale necesare, pe care s-a angajat să le realizeze. Comisia menţionează progrese semnificative în implementarea reformelor din cadrul Agendei de reformă, Macedonia de Nord fiind unul dintre cei mai performanţi participanţi la Facilitatea pentru reformă şi creştere. Adoptarea modificărilor constituţionale şi îndeplinirea criteriilor de deschidere rămân esenţiale pentru avansarea procesului de aderare.
Bosnia şi Herţegovina continuă să declare public integrarea europeană drept obiectiv strategic, însă s-a îndepărtat tot mai mult de parcursul său european. În perioada dinaintea alegerilor generale s-au intensificat poziţionările politice conflictuale, discursul care accentuează diviziunile şi mesajele anti-UE. După alegeri, ţara trebuie să constituie rapid toate structurile executive şi legislative şi să îşi reînnoiască angajamentul faţă de reformele europene. Comisia subliniază şi necesitatea adoptării urgente a măsurilor necesare pentru a beneficia pe deplin de Agenda de reformă din cadrul Facilităţii pentru reformă şi creştere.
Kosovo a înregistrat o stagnare a reformelor legate de integrarea europeană, pe fondul unei crize instituţionale prelungite, depăşită printr-un acord politic privind alegerea preşedintelui. Comisia notează unele progrese în combaterea criminalităţii grave şi organizate, precum şi alinierea deplină la politica externă şi de securitate comună a UE, dar semnalează evoluţii îngrijorătoare privind funcţionarea justiţiei şi respectarea drepturilor fundamentale. După transferul guvernării locale în nordul Kosovo, Comisia a ridicat măsurile impuse împotriva ţării, a reluat dialogul în cadrul Procesului de stabilizare şi asociere şi a deblocat asistenţa financiară. Kosovo trebuie să accelereze reformele şi să îşi îndeplinească obligaţiile rezultate din dialogul facilitat de UE. Comisia a precizat că este pregătită să elaboreze un aviz privind cererea de aderare a Kosovo, dacă acest lucru va fi solicitat de Consiliu.
Turcia rămâne ţară candidată şi un partener important pentru Uniunea Europeană. Relaţiile au continuat să avanseze gradual, proporţional şi reversibil, în domeniile de interes comun. Totuşi, acţiunile judiciare împotriva aleşilor, reprezentanţilor opoziţiei şi societăţii civile s-au intensificat, generând preocupări tot mai mari privind respectarea principiilor democratice fundamentale. Comisia constată că diferenţa dintre obiectivul declarat al aderării la UE şi regresul înregistrat în privinţa criteriilor politice fundamentale s-a accentuat. Factorii care au dus la blocarea negocierilor de aderare în 2018 nu au fost încă soluţionaţi.
Georgia are procesul de aderare la UE blocat de facto, iar Comisia îşi menţine evaluarea potrivit căreia ţara este candidată doar cu numele. Georgia nu îndeplineşte cele nouă etape stabilite în recomandarea Comisiei pentru acordarea statutului de candidat. Potrivit evaluării, partidul aflat la guvernare a continuat să submineze principiile democratice, statul de drept, drepturile fundamentale şi spaţiul civic, favorizând totodată consolidarea controlului statului. Comisia arată că, în lipsa unei schimbări de direcţie şi a reafirmării angajamentului faţă de principiile fundamentale ale aderării, Georgia va continua să nu beneficieze de avantajele statutului de candidat şi ale procesului de preaderare. UE îşi menţine sprijinul pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei, precum şi pentru aspiraţiile europene ale populaţiei sale.
Recomandările Comisiei vor fi analizate de Consiliul UE, care urmează să decidă asupra etapelor următoare ale procesului de extindere.
Comisia reaminteşte că extinderea este un proces bazat pe merite, evaluat în funcţie de progresele concrete ale fiecărei ţări candidate. UE sprijină consolidarea instituţiilor, a guvernanţei democratice şi reformarea administraţiei publice în statele implicate în acest proces.
