El a participat la evenimentul „17 noiembrie 1996, o zi care a schimbat istoria României. Guvernarea academică 1996 - 2000", care a marcat împlinirea a 30 de ani de la alegerile prezidenţiale pe care le-a câştigat, potrivit Agerpres. Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Academiei Române, Fundaţia Română pentru Democraţie şi Institutul Levant de Studii Avansate pentru Cultura Păcii.
„Evenimentul la care participăm astăzi s-a născut cândva prin primăvară, când persoane cu vârste diferite, care trăiseră campania din 1996 sau care auziseră de ea de la părinţi, au realizat că se împlinesc trei decenii şi şi-au dorit să retrăiască sau să afle mai multe despre o perioadă pe care o percepuseră ca romantică. Colaboratorii meu au abordat această aniversare, cum aţi realizat, probabil, într-o tentă emoţională, în ideea că ar trebui 'să reaprindem sentimentul victoriei'. Nu cred că am reuşit şi, chiar dacă am fi reuşit, cum poţi să ai sentimentul victoriei într-o societate actuală atât de divizată, încât singurul acord e că aproape toţi sunt în dezacord, de la instituţii şi familii până la relaţii personale? Cred că trebuie să ne reîntoarcem la raţiune pentru a înţelege cum s-a ajuns aici", a transmis Constantinescu.
Fostul şef al statului a susţinut că, după terminarea mandatului său şi a guvernării Convenţiei Democrate, a urmat „o scurtă restauraţie postcomunistă, mascată de o democraţie de vitrină".
„M-am gândit cum s-a întâmplat ca, după ce, împreună cu echipa din jurul meu, am câştigat lupta dintre democraţie şi postcomunism, cei care au venit după noi au pierdut lupta dintre democraţie şi post-democraţie. A fost mai întâi o scurtă restauraţie postcomunistă, mascată de o democraţie de vitrină, în cursul căreia relicvele fostei nomenclaturi comuniste, ale fostei Securităţi şi ale reţelei KGB-iste, care niciodată nu devenise fostă, au interpretat reconcilierea ca o dovadă de slăbiciune, au folosit libertatea de exprimare ca un instrument de propagare a minciunii şi reformele economice ca o oportunitate de îmbogăţire frauduloasă", a afirmat Emil Constantinescu.
„Totalitarismul minciunii” este un „atac la conştiinţa democratică”
Potrivit acestuia, „post-democraţia românească reprezintă un import al unor sloganuri care desfigurează democraţia occidentală, dar, mai ales, instaurarea unei 'societăţi a minciunii', care a prins foarte bine în mentalul românesc".
„Ajutată de proliferarea reţelelor de socializare, ea a evoluat rapid într-un 'totalitarism al minciunii', adoptat cu o uimitoare creativitate. Totalitarismul minciunii este fundamentul pe care s-a ridicat criza morală a societăţii româneşti, mult mai periculoasă decât crizele politice, economice sau sociale. Acest atac frontal la conştiinţa democratică, ca parte a conştiinţei naţionale, este mai grav decât atacul la instituţiile democraţiei. O societate poate supravieţui unei guvernări incompetente, unui sistem juridic ineficient, unei agresiuni externe, dar este iremediabil pierdută dacă îşi pierde conştiinţa naţională, care menţine solidaritatea ţesutului social", a evidenţiat fostul preşedinte al României.
Emil Constantinescu a arătat că există o legătură directă şi indestructibilă a victoriei din 17 noiembrie cu revolta populară din 16 - 21 decembrie 1989, începută la Timişoara şi continuată la Bucureşti.
„Ceea ce vreau să transmit este legătura directă şi indestructibilă a victoriei din 17 noiembrie cu revolta populară din 16 - 21 decembrie 1989, începută la Timişoara şi continuată la Bucureşti, când tineri care nu se cunoşteau între ei au crezut că libertatea poporului este mai importantă decât propria lor libertate şi viaţă.
Eroismul lor i-a însufleţit pe cei care li s-au alăturat, reuşind să doboare un regim criminal care s-a reinventat sub o altă formă. Revenirea în Piaţa Universităţii, în aprilie 1990, a celor care nu au acceptat să cedeze, a deschis o nouă şansă pentru înlăturarea neocomunismului, reprimată printr-o altă crimă împotriva umanităţii care a înjosit poporul român. Curajul manifestanţilor din 16 - 21 decembrie 1989 şi din aprilie - iunie 1990 a fost fundamentul unei demnităţi naţionale pe care multe generaţii au visat-o înaintea lor.
Prin votul din 17 noiembrie 1996 şi victoria celor 7 milioane de cetăţeni care au votat schimbarea, a fost instaurat un stat pe deplin democratic, desemnat de preşedintele Clinton, cu ocazia lansării, în 11 iulie 1997, în Piaţa Universităţii, a Parteneriatului strategic România - SUA, ca un model pentru întreaga lume", a mai transmis Constantinescu.
Mesajul fostului președinte pentru tineri
La finalul discursului său, fostul preşedinte s-a adresat tinerilor prezenţi în sală: „Cei care sunteţi astăzi aici nu participaţi la o lecţie de istorie preluată din cărţi. Aveţi şansa să fiţi alături de o istorie trăită, alături de cei care au suferit în închisori în timpul ocupaţiei armatei sovietice, de disidenţi ai regimului Ceauşescu, de reprezentanţi ai exilului anticomunist, de cei care au fost la Baricada din Piaţa Universităţii, de cei care au pus bazele democraţiei şi integrării euroatlantice a României.
Mă adresez lor pentru a le prezenta omagiul şi recunoştinţa mea. Mă adresez tinerilor prezenţi aici şi celor care ne urmăresc online. În democraţie nu poţi fi erou pentru că nu trebuie să-ţi aperi conştiinţa cu preţul libertăţii sau al vieţii, dar poţi fi un apărător al adevărului, fără de care nu există libertate şi dreptate.
Puteţi fi harnici şi oneşti. Din suma respectelor de sine ale fiecăruia dintre voi se va menţine demnitatea naţiunii. Acesta este legământul pe care vi-l transmit, cu speranţa să-l duceţi mai departe".
Evenimentul a prezentat victoria din 1996 și urmările ei
Programul evenimentului, la care au luat parte foşti lideri ai partidelor istorice, foşti miniştri din guvernările CDR, studenţi, un numeros public, a cuprins proiecţii despre campania electorală din 1996, "Contractul cu România", ziua victoriei în alegerile prezidenţiale, guvernarea academică şi reformele interne, asigurarea integrării euroatlantice a României.
„Atunci, 7 milioane de oameni au votat pentru schimbare: tineri care votau pentru prima dată, dar şi oameni din oraşe şi sate care trecuseră prin comunism şi prin primii ani tulburi ai tranziţiei. 17 noiembrie 2026 este o zi dedicată lor. O zi a memoriei colective, centrul de greutate al unui prezent care adună amintiri, speranţe şi poveşti de viaţă.
Reconstituirea acelor momente prin filmări de acum 30 de ani reprezintă povestea noastră şi povestea lor, povestea unei Românii care a ales modernitatea şi democraţia", au precizat organizatorii evenimentului, într-un comunicat transmis AGERPRES.
În Sala "Theodor Pallady" a Bibliotecii Academiei Române au fost lansate volumele "Corespondenţa diplomatică prezidenţială 1996 - 2000. Şefi de stat şi de guvern" şi "Alegerile prezidenţiale din 17 noiembrie 1996. Victoria lui Emil Constantinescu în presa internaţională" şi au fost prezentate expoziţiile "Drumul României către NATO" şi "Prima vizită a unui Suveran Pontif într-o ţară majoritar ortodoxă după Schisma din 1054".
Cu acest prilej, a fost dezvelită o placă de onoare pentru evocarea eforturilor de consolidare şi renovare a Bibliotecii Academiei, la care au participat fostul preşedinte Emil Constantinescu, directorul general al Bibliotecii Academiei, Nicolae Noica, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Episcopul-vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul a oficiat o slujbă de sfinţire şi a transmis un cuvânt de binecuvântare din partea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Daniel.