Ungaria şi Polonia au blocat prin veto bugetul UE 2021-2027 și planul de relansare post-Covid
Ungaria şi Polonia au blocat prin veto adoptarea proiectului bugetului Uniunii Europene aferent perioadei 2021-2027 şi a finanţărilor în curs, a anunţat preşedinţia germană a Consiliului European.
Decizia a provocat o criză în UE în toiul celui de-al doilea val al pandemiei vovid-19, relatează Reuters şi AFP, conform News.ro.
Această blocare era aşteptată, după ce Budapesta şi Varşovia au cerut ca accesul la fonduri europene să nu fie legat de respectarea statului de drept.
Proiectul bugetului prevede 1.100 de miliarde de euro în cadrul financiar plurianual 2021-2027 şi 750 de miliarde de dolari în cadrul Fondului de ralansare economică menit să ajute statele membre ale Uniunii Europene (UE) să se redreseze după criza pandemiei covid-19.
Ungaria şi Polonia sunt vizate de proceduri cu privire la încălcarea valorilor fundamentale europene.
UE a lansat proceduri de infringement împotriva ambelor ţări, pe care le acuză de încălcarea independenţei justiţiei, libertăţii presei şi dreptului organizaţiilor nongubvernamentale (ONG).
Statele membre UE au adoptat bugetul şi fondul de relansare post-covid-19 în urma unui summit-maraton în iulie.
Ambasadorii europeni au adoptat cu o majoritate calificată clauza care condiţionează accesul la fonduri europene de respectarea statului de drept, a precizat preşedinţia germană a UE, scrie BBC.
Însă bugetul şi pachetul de salvare europene este necesar să fie adoptate cu unanimitate de voturi, iar Polonia şi Ungaria le-au blocat într-un vot ulterior.
„Noi nu putem susţine proeictul în forma sa actuală, care leagă statul de drept de decizii bugetare”, a declarat un purtător de cuvânt al Guvernului lui Viktor Orban, Zoltan Kovacs.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki ameninţa cu un veto săptămâna trecută.
Ministrul polonez al Justiţiei Zbigniew Ziobro a apreciat că această condiţionare în funcţie de respectarea statului de drept este ”doar un pretext”.
„Aceasta este o veritabilă aservire politică, o limitare radicală a suveranităţii”, a apreciat ministrul polonez.
Comisarul european însărcinat cu Bugetul şi Administraţia, germanul Johannes Hahn, se declară, într-un mesajpostat pe Twitter, „dezamăgit” de acest vot.
El îndeamnă statele membre UE să-şi „asume responsabilitatea politică şi să adopte măsurile necesare în vederea finalizării întregului pachet”.
„Nu este vorba despre ideologii, ci despre ajutarea cetăţenilor noştri în cea mai gravă criză de la al Doilea Război Mondial”, a adăugat el.
Comisia Europeană doreşte o rezolvare rapidă a crizei create
Comisia Europeană a cerut luni o rezolvare ''rapidă'' a situaţiei create după veto-ul opus de Polonia şi Ungaria asupra acordului privind bugetul multianual al UE, din cauza opoziţiei acestor ţări faţă de regimul de condiţionalitate privind statul de drept, şi a recunoscut că în aceste condiţii fondul european de redresare post-pandemie nu va mai putea să intre în funcţiune de la 1 ianuarie, relatează agenţia EFE.
''Cred că este nevoie de o rezolvare rapidă a acestei situaţii. Este mare nevoie de aceşti bani pentru redresarea economică europeană'', a spus vicepreşedintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis, în timpul unei întâlniri cu reprezentanţi ai mediului de afaceri european.
''Cât despre condiţionalitatea privind statul de drept, este ceva ce Comisia a enunţat în propunerea sa iniţială, aşadar este o temă care se discută de mult timp'', a amintit el, recunoscând că fondul european de redresare nu va funcţiona începând de la 1 ianuarie, cum era prevăzut.
''Sper ca toate părţile să-şi recunoască responsabilitatea, să fie deplin conştiente de cât de mult este nevoie de aceşti bani şi că deciziile trebuie luate la vremea lor. Din nefericire, acum trebuie să spunem că ne confruntăm cu o anumită întârziere, aşa că nu ne aşteptăm ca totul să fie pregătit la 1 ianuarie anul viitor'', a semnalat Dombrovskis.
El a estimat că, în acest nou context, obiectivul în perioada imediat următoare este ''minimizarea întârzierilor'' şi folosirea în acest timp a celorlalte instrumente de răspuns la criză care au fost deja convenite şi funcţionează, cum ar fi de exemplu fondul SURE de sprijin împotriva şomajului.
Donald Tusk cere excluderea Fidesz din PPE
Preşedintele Partidului Popular European (PPE), fostul premier liberal polonez Donald Tusk, a cerut luni excluderea din acest partid a formaţiunii Fidesz conduse de premierul ungar Viktor Orban, relatează AFP.
''Oricine este împotriva principiului statului de drept este împotriva Europei. Mă aştept din partea tuturor partidelor din PPE la o poziţie clară pe acest subiect. Adversarii valorilor noastre fundamentale nu trebuie să mai fie protejaţi de nimeni'', a scris Tusk pe contul său de Twitter.
Partidul Fidesz este de anul trecut suspendat din PPE în urma criticilor Bruxellesului la adresa Budapestei privind situaţia statului de drept şi măsurile împotriva migraţiei.
Fidesz a mai fost vizat de două ori de procedura excluderii din PPE, care a eşuat de fiecare pentru că nu a fost susţinută de aceste mari partide. Dar, în noul context, Donald Tusk ar putea acum să relanseze procedura.
