Ţările baltice s-au conectat la reţeaua electrică europeană. Ursula von der Leyen: „În sfârşit, fără ameninţări şi şantaj”

62213571
Shutterstock

Statele baltice şi-au finalizat duminică integrarea în reţeaua de electricitate a Uniunii Europene, după ce cu o zi înainte au întrerupt legăturile cu reţeaua rusă.

„Acum câteva momente, am primit o veste extraordinară. Sincronizarea sistemului electric al statelor baltice cu cel al Europei continentale a fost finalizată cu succes”, a anunţat la Vilnius preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda.

Foste republici sovietice care acum sunt membre ale UE şi NATO, Lituania, Estonia şi Letonia aveau acest proiect de ani de zile, dar l-au accelerat după invazia rusă din Ucraina în februarie 2022. În calitate de susţinători ai Kievului în acest conflict, Riga, Tallinn şi Vilnius se temeau să nu fie şantajate de Moscova cu privire la aprovizionarea lor cu energie electrică.

„Acesta este un moment istoric care marchează sfârşitul unui drum lung (...). Am obţinut independenţa energetică totală”, a declarat încântat Gitanas Nauseda, alături de omologii săi din Estonia, Letonia şi Polonia şi de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Astăzi s-a scris istorie”, a spus Ursula von der Leyen. „Este libertate. Libertate faţă de ameninţări, libertate faţă de şantaj”, a punctat ea. „Liniile electrice cu Rusia şi Belarus sunt demontate. Aceste lanţuri de linii electrice care vă leagă de vecinii ostili vor face parte din trecut”, a adăugat ea.

„Acțiuni ferme”

În proiect au fost investite 1,6 miliarde de euro, în principal fonduri europene. Cele trei ţări au fost integrate în reţeaua UE prin Polonia. Este „o evoluţie istorică pentru Uniunea Europeană în ansamblu”, a declarat, la rândul său, preşedintele polonez Andrzej Duda, care a salutat şi el „pasul final către emanciparea din sfera dependenţei post-sovietice”.

Privind spre viitor, Nauseda a îndemnat la „acţiuni substanţiale” din partea UE pentru îmbunătăţirea infrastructurii din statele baltice. „Este timpul să asigurăm ceea ce avem. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat radical percepţia asupra ameninţărilor la adresa infrastructurilor critice din Europa”, a arătat el. „Incidentele recente care implică infrastructura subacvatică din Marea Baltică sunt foarte îngrijorătoare. Şi necesită acţiuni ferme”, a adăugat preşedintele lituanian, referindu-se la faptul că mai multe cabluri submarine de telecomunicaţii şi energie au fost avariate în Marea Baltică în ultimele luni. Unii experţi şi lideri politici au acuzat Rusia că poartă în acest fel un „război hibrid”, ceea ce Moscova a negat.

Cea mai mare surpriză

Proiectul de deconectare de la reţeaua rusească a durat ani de zile din cauza problemelor tehnologice şi financiare şi a necesităţii de a diversifica aprovizionarea, în special prin cabluri submarine.

Statele baltice au încetat să mai cumpere gaze şi electricitate din Rusia în 2022, dar reţelele lor au rămas conectate la Rusia şi Belarus, astfel încât reglarea frecvenţei era controlată de Moscova. Prin urmare, ele depindeau în continuare de Rusia pentru un flux stabil de energie electrică, care era esenţial pentru aparatele ce necesită o alimentare fiabilă, în special în industrie.

Cele trei ţări s-au deconectat de la reţeaua rusă sâmbătă dimineaţă, fără incidente. Nu a existat niciun sabotaj sau întrerupere. Operatorii de reţea baltici au spus că Rusia a cooperat.

„Cea mai mare surpriză de sâmbătă a fost că nu a existat nicio surpriză”, a declarat pentru AFP operatorul leton AST.

Ministrul ucrainean al energiei, Gherman Galuşcenko, a salutat deconectarea de sâmbătă drept un „eveniment important pentru întreaga Europă. Astfel de măsuri lipsesc agresorul de posibilitatea de a utiliza sectorul electricităţii pentru şantaj şi jocuri politice”, a punctat el.

Articol recomandat de sport.ro
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Citește și...
Sute de mii de germani protestează la München împotriva extremei drepte, în prag de alegeri anticipate

Sute de mii de germani au ieșit în stradă la Munchen ca să denunțe extrema dreaptă, cu exact două săptămâni înainte de alegerile legislative anticipate.

Ce i-ar fi spus Putin lui Trump la telefon, într-o convorbire neconfirmată de Kremlin: „Mai bine nu spun”

„Putin nu vrea să mai vadă oameni murind". Cel puțin asta susține Donald Trump, după ce ar fi discutat, telefonic, cu omologul lui rus, despre o încetare a războiului din Ucraina..

Prințul Harry nu va fi expulzat din SUA. Donald Trump: Îl voi lăsa în pace. Are destule probleme cu soţia lui. Este groaznică

Donald Trump a declarat că „nu este interesat” să-l expulzeze pe Prinţul Harry, asta după ce în trecut îl acuza pe fostul preşedinte Joe Biden că l-a „protejat” şi promitea că nu va face la fel dacă va câştiga Casa Albă.

Recomandări
Propunere-surpriză pentru Nicușor Dan. Varianta de guvern care ar putea împăca și PSD și PNL

Joi au loc, la Cotroceni, consultări cu partidele pentru desemnarea unui nou premier. Anunțul a fost făcut de administrația prezidențială. Și asta în ciuda faptului că niciun lider politic nu poate pune pe masă majoritatea cerută de Nicușor Dan. 

De ce evită companiile străine să investească în România. „Sunt două meciuri pe care le-am pierdut”

România pierde investiții și ține tot mai greu pasul cu economiile altor țări. În ultimul an, țara noastră a coborât 12 locuri într-un clasament internațional privind capacitatea economiei de a susține dezvoltarea companiilor.

Știrile PRO TV lansează podcastul „Punct. Și de la capăt”, cu Cosmin Stan: Cele mai interesante povești nu sunt despre succes

Punct. Și de la capăt este podcastul în care oamenii își spun poveștile care i-au schimbat. Cu bune. Cu rele. Cu frică, curaj, pierderi, reușite, alegeri grele și începuturi noi.