Ţările baltice s-au conectat la reţeaua electrică europeană. Ursula von der Leyen: „În sfârşit, fără ameninţări şi şantaj”

„Acum câteva momente, am primit o veste extraordinară. Sincronizarea sistemului electric al statelor baltice cu cel al Europei continentale a fost finalizată cu succes”, a anunţat la Vilnius preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda.

Foste republici sovietice care acum sunt membre ale UE şi NATO, Lituania, Estonia şi Letonia aveau acest proiect de ani de zile, dar l-au accelerat după invazia rusă din Ucraina în februarie 2022. În calitate de susţinători ai Kievului în acest conflict, Riga, Tallinn şi Vilnius se temeau să nu fie şantajate de Moscova cu privire la aprovizionarea lor cu energie electrică.

„Acesta este un moment istoric care marchează sfârşitul unui drum lung (...). Am obţinut independenţa energetică totală”, a declarat încântat Gitanas Nauseda, alături de omologii săi din Estonia, Letonia şi Polonia şi de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Astăzi s-a scris istorie”, a spus Ursula von der Leyen. „Este libertate. Libertate faţă de ameninţări, libertate faţă de şantaj”, a punctat ea. „Liniile electrice cu Rusia şi Belarus sunt demontate. Aceste lanţuri de linii electrice care vă leagă de vecinii ostili vor face parte din trecut”, a adăugat ea.

Today we connect the Baltic states to the continental European electricity grid.

We’re cutting the last remaining links with Russia.

Freedom from threats and blackmail, at last.

This is a historic day ↓ https://t.co/t67PwrgbPn

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 9, 2025

„Acțiuni ferme”

În proiect au fost investite 1,6 miliarde de euro, în principal fonduri europene. Cele trei ţări au fost integrate în reţeaua UE prin Polonia. Este „o evoluţie istorică pentru Uniunea Europeană în ansamblu”, a declarat, la rândul său, preşedintele polonez Andrzej Duda, care a salutat şi el „pasul final către emanciparea din sfera dependenţei post-sovietice”.

Privind spre viitor, Nauseda a îndemnat la „acţiuni substanţiale” din partea UE pentru îmbunătăţirea infrastructurii din statele baltice. „Este timpul să asigurăm ceea ce avem. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat radical percepţia asupra ameninţărilor la adresa infrastructurilor critice din Europa”, a arătat el. „Incidentele recente care implică infrastructura subacvatică din Marea Baltică sunt foarte îngrijorătoare. Şi necesită acţiuni ferme”, a adăugat preşedintele lituanian, referindu-se la faptul că mai multe cabluri submarine de telecomunicaţii şi energie au fost avariate în Marea Baltică în ultimele luni. Unii experţi şi lideri politici au acuzat Rusia că poartă în acest fel un „război hibrid”, ceea ce Moscova a negat.

Cea mai mare surpriză

Proiectul de deconectare de la reţeaua rusească a durat ani de zile din cauza problemelor tehnologice şi financiare şi a necesităţii de a diversifica aprovizionarea, în special prin cabluri submarine.

Statele baltice au încetat să mai cumpere gaze şi electricitate din Rusia în 2022, dar reţelele lor au rămas conectate la Rusia şi Belarus, astfel încât reglarea frecvenţei era controlată de Moscova. Prin urmare, ele depindeau în continuare de Rusia pentru un flux stabil de energie electrică, care era esenţial pentru aparatele ce necesită o alimentare fiabilă, în special în industrie.

Cele trei ţări s-au deconectat de la reţeaua rusă sâmbătă dimineaţă, fără incidente. Nu a existat niciun sabotaj sau întrerupere. Operatorii de reţea baltici au spus că Rusia a cooperat.

„Cea mai mare surpriză de sâmbătă a fost că nu a existat nicio surpriză”, a declarat pentru AFP operatorul leton AST.

Ministrul ucrainean al energiei, Gherman Galuşcenko, a salutat deconectarea de sâmbătă drept un „eveniment important pentru întreaga Europă. Astfel de măsuri lipsesc agresorul de posibilitatea de a utiliza sectorul electricităţii pentru şantaj şi jocuri politice”, a punctat el.

Articol recomandat de sport.ro

Răzvan Lucescu, „îmbătrânit” în ultima sută de ore: cum arăta duminică, la sosirea în țară