Serbia cere ca NATO să răspundă pentru bombardarea Iugoslaviei în 1999: „Cine sunteți voi să ne ucideți soldații?”

Aleksandar Vučić
AFP

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, cere socoteală NATO pentru agresiunea pe care Alianța a comis-o asupra Iugoslaviei în 1999.

Aleksandar Vucic a făcut această solicitare în cadrul unor evenimente comemorative care marchează cea de-a 24-a aniversare a agresiunii NATO împotriva Iugoslaviei.

"Au trecut 24 de ani de când ne-ați sfâșiat teritoriul, ați ucis 79 de copii, 2.500 de cetățeni, nu doar civili, ci și soldați și polițiști. Cine sunteți voi să ne ucideți soldații și polițiștii pe propriul vostru teritoriu și în propria voastră țară? De unde ați obținut dreptul de a ne ucide soldații și polițiștii? Cine v-a dat acest drept?", a declarat șeful statului.

"Nu ați împiedicat niciun dezastru umanitar. Aveți grupuri de rebeli înarmați într-o țară liberă și suverană, care nu au pus piciorul pe teritoriul altei țări", a adăugat Vucic.

Președintele sârb a mai declarat că Serbia va uita de agresiunea NATO din 1999 doar atunci când toți sârbii vor fi exterminați.

Citește și
Aleksandar Vučić
Liderul Serbiei asigură că țara sa nu a vândut nicio piesă de armament sau muniţie Ucrainei ori Rusiei

Agresiunea NATO asupra Iugoslaviei a durat 78 de zile

Serbia comemorează cea de-a 24-a aniversare a agresiunii NATO împotriva Iugoslaviei. Evenimentul comemorării din acest an are loc la Sombor, unde a căzut prima bombă în 1999 și unde a murit primul cetățean sârb. Președintele Vucic, președintele Republicii Srpska, Patriarhul sârb Porfirije și mii de cetățeni  participă la miting, iar evenimentul de comemorare are loc la teatrul din Sombor.

Agresiunea NATO împotriva Republicii Federale Iugoslavia a început la 24 martie 1999 și a durat 78 de zile. Principalul motiv al operațiunii ofensive a NATO a fost prevenirea genocidului populației albaneze din Kosovo. Potrivit Alianței Nord Atlantice, în timpul operațiunii, aviația țărilor NATO a efectuat 38.000 de zboruri militare, dintre care peste 10.000 au avut ca scop livrarea de bombe.

Potrivit informațiilor sârbești, în urma bombardamentelor au fost ucise între 3.500 și 4.000 de persoane și aproximativ 10.000 au fost rănite, dintre care două treimi erau civili. Pagubele materiale s-au ridicat la 100 de miliarde de dolari. În timpul celor trei luni de bombardamente asupra Iugoslaviei de către NATO, pe teritoriul Serbiei au fost aruncate în obuze 15 tone de uraniu sărăcit. În primii zece ani după bombardamente, 30.000 de persoane au contractat cancer, dintre care 10.000-18.000 au murit, informează agenția de presă de stat rusească TASS.

Articol recomandat de sport.ro
Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă
Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă
Citește și...
Unul dintre puținii aliați europeni ai lui Putin vrea să impună și el sancțiuni Rusiei. ”Ne confruntăm cu o presiune enormă”
Unul dintre puținii aliați europeni ai lui Putin vrea să impună și el sancțiuni Rusiei. ”Ne confruntăm cu o presiune enormă”

Ministrul sârb al economiei Rade Basta a creat luni agitaţie pe scena politică din Serbia cu o propunere ca Belgradul să impună sancţiuni împotriva Rusiei.

 

Liderul Serbiei asigură că țara sa nu a vândut nicio piesă de armament sau muniţie Ucrainei ori Rusiei
Liderul Serbiei asigură că țara sa nu a vândut nicio piesă de armament sau muniţie Ucrainei ori Rusiei

Serbia nu a vândut nicio singură piesă de armament sau muniţie nici Ucrainei şi nici Rusiei, a asigurat, duminică, preşedintele sârb Aleksandar Vucic, care a anunţat totodată noi investiţii în industria naţională de apărare.

Rusia susţine Serbia în acţiunile privind Kosovo. Germania condamnă politica Belgradului. „Un semnal foarte prost”
Rusia susţine Serbia în acţiunile privind Kosovo. Germania condamnă politica Belgradului. „Un semnal foarte prost”

Rusia „susţine” Serbia în acţiunile acesteia vizând să pună capăt tensiunilor în Kosovo, unde au avut loc tiruri de armă şi explozii şi unde s-au ridicat baraje rutiere, anunţă miercuri Kremlinul.

Reuters: De ce se reaprind tensiunile etnice în nordul Kosovo și ce rol au NATO și UE în acest conflict
Reuters: De ce se reaprind tensiunile etnice în nordul Kosovo și ce rol au NATO și UE în acest conflict

Sârbii care protestează în oraşul Mitrovica din nordul Kosovo, divizat etnic, au ridicat marţi noi baricade, la câteva ore după ce Serbia a anunţat că şi-a plasat armata în stare de alertă maximă de luptă.

Recomandări
Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat premier, din nou, pe Marcel Ciolacu. Liderul PSD: ”Trăim vremuri complicate”
Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat premier, din nou, pe Marcel Ciolacu. Liderul PSD: ”Trăim vremuri complicate”

Așa cum era de așteptat, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat premier, din nou, pe liderul PSD Marcel Ciolacu, propus de coaliția PSD-PNL-UDMR-minorități.

Cine este Crin Antonescu, susținut la președinție. Discursul din 2012, când a fost președinte interimar în locul lui Băsescu
Cine este Crin Antonescu, susținut la președinție. Discursul din 2012, când a fost președinte interimar în locul lui Băsescu

În perioada 10 iulie 2012–31 august 2012, Crin Antonescu a fost președinte interimar al României, în urma suspendării din funcție a președintelui ales Traian Băsescu de către Parlament.

Surse: Cum va explica guvernul Ciolacu 2 bugetarilor că nu le va mări salariile anul viitor. Fraza oficială pregătită deja
Surse: Cum va explica guvernul Ciolacu 2 bugetarilor că nu le va mări salariile anul viitor. Fraza oficială pregătită deja

Prin măsurile necesare reducerii deficitului bugetar imens, care amenință viitorul întregii economii se numără și înghețarea salariilor bugetarilor, după doi ani de valuri de majorări.