Schimbare de ton la vârful NATO. Stoltenberg: Ucraina va deveni membră după război, dacă va face reformele necesare

jens stoltenberg
Profimedia

Ucraina va deveni membră a Alianţei Nord-Atlantice după încheierea războiului cu Rusia, asta doar dacă țara va face reformele necesare, sunt cele mai recente afirmații făcute de secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.

 

Aliaţii din NATO sunt de acord că Ucraina va deveni membră a Alianţei Nord-Atlantice, iar la reuniunea Consiliului NATO-Ucraina se va conveni asupra recomandărilor de reforme pentru ucraineni, spune Stoltenberg.

Cu toate acestea, toţi aliaţii sunt în continuare de acord că o aderare deplină rămâne imposibilă în mijlocul războiului, chiar dacă modalităţile de apropiere între Ucraina şi NATO continuă, a adăugat el.

„Este prea devreme pentru a spune exact care va fi decizia pe care o vom lua la summitul de la Washington. Toţi aliaţii sunt de acord că, în plin război, aderarea deplină nu este posibilă, dar, bineînţeles, vom continua să analizăm pentru a aborda modul în care putem apropia şi mai mult Ucraina şi NATO”, a declarat secretarul general al NATO, conform The Guardian.

Ajutoarele pentru Ucraina continuă

Între timp, aliaţii continuă să sprijine Kievul în a se apăra de agresiunea rusă. În această lună, Germania şi Ţările de Jos au promis 10 miliarde de euro pentru Ucraina, iar România a deschis un centru de antrenament pe avioane F-16 pentru piloţii ucraineni.

Citește și
nato
NATO pune Rusia pe jar. Un "spaţiu Schengen" militar ar putea fi creat în Europa. Kremlinul a luat atitudine
Cum a așteptat Ucraina asaltul rușilor în Harkov. Dezvăluirile unor soldați ucraineni despre scenele haotice de pe front

Aliaţii, inclusiv SUA şi Finlanda, trimit mai multe sisteme de apărare aeriană şi muniţie pentru a proteja oraşele ucrainene de atacurile ruseşti, a arătat secretarul general al NATO.

„Aliaţii NATO urmăresc şi pun în aplicare deciziile pe care le-am luat cu privire la Ucraina şi la aderarea sa la NATO la summitul nostru de la Vilnius din iulie anul acesta. Am luat trei decizii importante. În primul rând, am scurtat calea de aderare a Ucrainei de la un proces în două etape la un singur pas, prin eliminarea cerinţei privind un plan de acţiune pentru aderarea Ucrainei, astfel încât acest pas a fost deja făcut. În al doilea rând, am înfiinţat un Consiliu NATO-Ucraina, care este un organism important în cadrul căruia Ucraina şi toţi aliaţii NATO se reunesc la aceeaşi masă, cu aceleaşi drepturi şi obligaţii, şi care este un organism în cadrul căruia putem lua decizii împreună, astfel încât Ucraina se apropie în mod semnificativ de NATO prin înfiinţarea unui organism de luare a deciziilor. Acest Consiliu se va reuni pentru prima dată la nivel de miniştri de externe în această săptămână. În al treilea rând, am convenit asupra unui program cuprinzător şi substanţial pentru asigurarea interoperabilităţii depline între forţele ucrainene şi forţele NATO. Acest lucru îi va ajuta, bineînţeles, să se apropie de noi, să fie mai capabili să opereze împreună cu forţele NATO. Pe lângă aceasta, desigur, faptul că aliaţii NATO livrează F-16, tancuri de luptă, artilerie, instruire, toate acestea ajută Ucraina, într-un mod foarte practic, să se apropie de NATO, deoarece sunt din ce în ce mai capabili să opereze şi să lucreze împreună cu soldaţii NATO şi pe baza doctrinelor şi procedurilor de instruire ale NATO”, a arătat Jens Stoltenberg.

„Ucraina este cea care decide să negocieze orice pace”

Pe de altă parte, Stoltenberg a subliniat că Ucraina este cea care decide să negocieze orice pace pe care doreşte să o convină cu Rusia, când şi dacă va veni timpul pentru discuţii de pace.

„Este la latitudinea Ucrainei să decidă care sunt modalităţile acceptabile de a pune capăt acestui război. Responsabilitatea noastră este de a sprijini Ucraina şi de a le permite ucrainenilor să elibereze cât mai mult teritoriu posibil şi de a-i pune în cea mai bună poziţie posibilă, atunci când sau dacă vor putea începe negocierile”, a subliniat şeful NATO.

Războaiele sunt prin natura lor imprevizibile, a declarat Stoltenberg, adăugând că NATO nu a văzut niciun semn că preşedintele Vladimir Putin ar avea de gând să facă pace, ci, dimpotrivă, că plănuieşte şi mai mult război.

„Aşadar, ceea ce ştim este că cu cât oferim mai mult sprijin militar Ucrainei, cu atât mai puternică va fi poziţia lor pe câmpul de luptă şi cu atât mai puternică va fi poziţia lor la o eventuală masă de negocieri”, a explicat Stoltenberg, potrivit news.ro. 

Acesta a mai spus că aderarea Suediei la NATO - care mai aşteaptă ratificarea Turciei şi Ungariei - îi va face pe toţi aliaţii „mai siguri” şi a cerut celor două ţări să finalizeze procedurile.

Articol recomandat de sport.ro
E gata! Primul fotbalist care pleacă de la FCSB în această vară
E gata! Primul fotbalist care pleacă de la FCSB în această vară
Citește și...
Mircea Geoană, despre candidatura la prezidenţiale: Mă opreşte lumea pe stradă şi mă întreabă şi le spun sincer că nu ştiu
Mircea Geoană, despre candidatura la prezidenţiale: Mă opreşte lumea pe stradă şi mă întreabă şi le spun sincer că nu ştiu

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat vineri, cu privire la o candidatură la prezidenţialele din 2024, că va lua o decizie după ce termină mandatul la NATO, care este până în octombrie 2024.

NATO pune Rusia pe jar. Un
NATO pune Rusia pe jar. Un "spaţiu Schengen" militar ar putea fi creat în Europa. Kremlinul a luat atitudine

Kremlinul spune că dorinţa NATO de a dispune de un analog militar al spaţiului Schengen în Europa, unde forţele armate ale alianţei să se poată deplasa liber pentru a contracara Rusia, creează tensiuni sporite şi constituie un motiv de îngrijorare.

NATO intenționează să crească permanent trupele din Kosovo. „Pentru a ne asigura că lucrurile nu scapă de sub control”
NATO intenționează să crească permanent trupele din Kosovo. „Pentru a ne asigura că lucrurile nu scapă de sub control”

NATO analizează o creştere pe baze permanente a numărului de trupe în Balcanii de Vest pentru a menţine tensiunile sub control, a declarat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de Reuters, potrivit News.ro.

 

NATO avertizează cu privire la un amestec al Rusiei în Bosnia. Zelenski spune că Putin vrea să creeze noi crize
NATO avertizează cu privire la un amestec al Rusiei în Bosnia. Zelenski spune că Putin vrea să creeze noi crize

O ”retorică secesionistă” în entitatea sârbă Republica Srpska şi amestecul ”răuvoitor” al Rusiei în Bosnia-Herţegovina îngrijorează NATO, declară luni secretarul general Jens Stoltenberg, aflat într-o vizită la Sarajevo.

Premierul eston Kaja Kallas anunţă că vrea să preia conducerea NATO
Premierul eston Kaja Kallas anunţă că vrea să preia conducerea NATO

Premierul eston Kaja Kallas anunţă că vrea să preia conducerea NATO, în contextul Războiului din Ucraina şi unor ameninţări emergente ca China, scrie site-ul Politico.

Recomandări
Elicopterul care îl transporta pe președintele Iranului, Ebrahim Raisi, a „aterizat forțat”. Soarta liderului este incertă
Elicopterul care îl transporta pe președintele Iranului, Ebrahim Raisi, a „aterizat forțat”. Soarta liderului este incertă

Salvatorii din Iran încearcă să ajungă la un elicopter implicat într-un ”incident” în timp ce călătorea cu un un grup de persoane între care se afla preşedintele Ebrahim Raisi, a informat duminică televiziunea de stat iraniană.

Transformarea industrială a României: Depozitele aproape de București, noul hub european
Transformarea industrială a României: Depozitele aproape de București, noul hub european

Într-una dintre halele închiriate de o companie austriacă, lângă București, milioane de pachete cu haine și încălțăminte sunt depozitate, urmând ca, atunci când sunt comandate de clienții români, dar și străini, să plece direct spre ei.

 

Întâlnirea dintre Xi și Putin, „o ameninţare pentru democraţie”. Occidentul, îngrijorat după vizita liderului rus la Beijing
Întâlnirea dintre Xi și Putin, „o ameninţare pentru democraţie”. Occidentul, îngrijorat după vizita liderului rus la Beijing

Ministrul britanic al Apărării a declarat că este foarte îngrijorat de recenta întărire a relaţiilor diplomatice dintre preşedintele chinez Xi Jinping şi omologul său rus Vladimir Putin, declarând că aceasta reprezintă o ameninţare la adresa democraţiei.