Schimbare de ton la vârful NATO. Stoltenberg: Ucraina va deveni membră după război, dacă va face reformele necesare

62364688
Profimedia

Ucraina va deveni membră a Alianţei Nord-Atlantice după încheierea războiului cu Rusia, asta doar dacă țara va face reformele necesare, sunt cele mai recente afirmații făcute de secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.

 

Aliaţii din NATO sunt de acord că Ucraina va deveni membră a Alianţei Nord-Atlantice, iar la reuniunea Consiliului NATO-Ucraina se va conveni asupra recomandărilor de reforme pentru ucraineni, spune Stoltenberg.

Cu toate acestea, toţi aliaţii sunt în continuare de acord că o aderare deplină rămâne imposibilă în mijlocul războiului, chiar dacă modalităţile de apropiere între Ucraina şi NATO continuă, a adăugat el.

„Este prea devreme pentru a spune exact care va fi decizia pe care o vom lua la summitul de la Washington. Toţi aliaţii sunt de acord că, în plin război, aderarea deplină nu este posibilă, dar, bineînţeles, vom continua să analizăm pentru a aborda modul în care putem apropia şi mai mult Ucraina şi NATO”, a declarat secretarul general al NATO, conform The Guardian.

Ajutoarele pentru Ucraina continuă

Între timp, aliaţii continuă să sprijine Kievul în a se apăra de agresiunea rusă. În această lună, Germania şi Ţările de Jos au promis 10 miliarde de euro pentru Ucraina, iar România a deschis un centru de antrenament pe avioane F-16 pentru piloţii ucraineni.

Aliaţii, inclusiv SUA şi Finlanda, trimit mai multe sisteme de apărare aeriană şi muniţie pentru a proteja oraşele ucrainene de atacurile ruseşti, a arătat secretarul general al NATO.

„Aliaţii NATO urmăresc şi pun în aplicare deciziile pe care le-am luat cu privire la Ucraina şi la aderarea sa la NATO la summitul nostru de la Vilnius din iulie anul acesta. Am luat trei decizii importante. În primul rând, am scurtat calea de aderare a Ucrainei de la un proces în două etape la un singur pas, prin eliminarea cerinţei privind un plan de acţiune pentru aderarea Ucrainei, astfel încât acest pas a fost deja făcut. În al doilea rând, am înfiinţat un Consiliu NATO-Ucraina, care este un organism important în cadrul căruia Ucraina şi toţi aliaţii NATO se reunesc la aceeaşi masă, cu aceleaşi drepturi şi obligaţii, şi care este un organism în cadrul căruia putem lua decizii împreună, astfel încât Ucraina se apropie în mod semnificativ de NATO prin înfiinţarea unui organism de luare a deciziilor. Acest Consiliu se va reuni pentru prima dată la nivel de miniştri de externe în această săptămână. În al treilea rând, am convenit asupra unui program cuprinzător şi substanţial pentru asigurarea interoperabilităţii depline între forţele ucrainene şi forţele NATO. Acest lucru îi va ajuta, bineînţeles, să se apropie de noi, să fie mai capabili să opereze împreună cu forţele NATO. Pe lângă aceasta, desigur, faptul că aliaţii NATO livrează F-16, tancuri de luptă, artilerie, instruire, toate acestea ajută Ucraina, într-un mod foarte practic, să se apropie de NATO, deoarece sunt din ce în ce mai capabili să opereze şi să lucreze împreună cu soldaţii NATO şi pe baza doctrinelor şi procedurilor de instruire ale NATO”, a arătat Jens Stoltenberg.

„Ucraina este cea care decide să negocieze orice pace”

Pe de altă parte, Stoltenberg a subliniat că Ucraina este cea care decide să negocieze orice pace pe care doreşte să o convină cu Rusia, când şi dacă va veni timpul pentru discuţii de pace.

„Este la latitudinea Ucrainei să decidă care sunt modalităţile acceptabile de a pune capăt acestui război. Responsabilitatea noastră este de a sprijini Ucraina şi de a le permite ucrainenilor să elibereze cât mai mult teritoriu posibil şi de a-i pune în cea mai bună poziţie posibilă, atunci când sau dacă vor putea începe negocierile”, a subliniat şeful NATO.

Războaiele sunt prin natura lor imprevizibile, a declarat Stoltenberg, adăugând că NATO nu a văzut niciun semn că preşedintele Vladimir Putin ar avea de gând să facă pace, ci, dimpotrivă, că plănuieşte şi mai mult război.

„Aşadar, ceea ce ştim este că cu cât oferim mai mult sprijin militar Ucrainei, cu atât mai puternică va fi poziţia lor pe câmpul de luptă şi cu atât mai puternică va fi poziţia lor la o eventuală masă de negocieri”, a explicat Stoltenberg, potrivit news.ro. 

Acesta a mai spus că aderarea Suediei la NATO - care mai aşteaptă ratificarea Turciei şi Ungariei - îi va face pe toţi aliaţii „mai siguri” şi a cerut celor două ţări să finalizeze procedurile.

Articol recomandat de sport.ro
Marin Takahashi își pune fanii pe jar! Pictorial incendiar cu japoneza tatuată
Marin Takahashi își pune fanii pe jar! Pictorial incendiar cu japoneza tatuată
Citește și...
Donald Trump forțează pacea cu Teheranul: Fără un acord „nu va mai rămâne nimic din Iran”

Preşedintele american Donald Trump a avertizat duminică, pe platforma sa Truth Social, că „nu va mai rămâne nimic din Iran” dacă acesta nu semnează un acord cu Statele Unite, în timp ce negocierile dintre cele doua ţări continuă să fie în impas.

Soferul de la Modena, anchetat pentru masacru. Uneia dintre victimele sale i s-a amputat un picior

Opt oameni au fost răniți în orașul Modena din nordul Italiei, după ce o mașină a intrat în viteză pe un trotuar înțesat de trecători. Patru dintre răniți sunt spitalizați în stare gravă.

Donald Trump anunță „liniștea dinaintea furtunii” după blocajul negocierilor dintre SUA și Iran

Donald Trump a publicat pe platforma lui socială imagini generate de inteligenta artificiala care avertizează asupra "liniștii dinaintea furtunii".

Recomandări
Tinerii sub 35 de ani ar putea cumpăra prima casă cu TVA redus. Ce prevede proiectul

Cu o piață a locuințelor cu prețuril exorbitante, tranzacțiile imobiliare sunt în scădere. Iar potrivit datelor oficiale, decalajul este de peste 15% față de anul trecut.

Mai mult de jumătate dintre români vor alegeri anticipate, arată un sondaj CURS. Partidul care conduce în intenția de vot

Mai mult de jumătate dintre români consideră că este nevoie de alegeri anticipate. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, pe primul loc s-ar clasa AUR, urmat de PSD, PNL, USR şi UDMR, arată un sondaj CURS realizat în perioada 1-14 mai.

Cartoful românesc, o specie pe cale de dispariție. Ce a mai rămas din institutul care trebuie să producă soiuri noi

„Agricultură fără rădăcini”, partea I. Revenim la o temă ce ne privește pe toți: ce punem pe masă? Vorbim despre cartof, al doilea cel mai consumat aliment al românilor, dar și despre cercetarea agricolă aflată pe marginea prăpastiei.