Schimbare de ton la vârful NATO. Stoltenberg: Ucraina va deveni membră după război, dacă va face reformele necesare

62364688
Profimedia

Ucraina va deveni membră a Alianţei Nord-Atlantice după încheierea războiului cu Rusia, asta doar dacă țara va face reformele necesare, sunt cele mai recente afirmații făcute de secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.

 

Aliaţii din NATO sunt de acord că Ucraina va deveni membră a Alianţei Nord-Atlantice, iar la reuniunea Consiliului NATO-Ucraina se va conveni asupra recomandărilor de reforme pentru ucraineni, spune Stoltenberg.

Cu toate acestea, toţi aliaţii sunt în continuare de acord că o aderare deplină rămâne imposibilă în mijlocul războiului, chiar dacă modalităţile de apropiere între Ucraina şi NATO continuă, a adăugat el.

„Este prea devreme pentru a spune exact care va fi decizia pe care o vom lua la summitul de la Washington. Toţi aliaţii sunt de acord că, în plin război, aderarea deplină nu este posibilă, dar, bineînţeles, vom continua să analizăm pentru a aborda modul în care putem apropia şi mai mult Ucraina şi NATO”, a declarat secretarul general al NATO, conform The Guardian.

Ajutoarele pentru Ucraina continuă

Între timp, aliaţii continuă să sprijine Kievul în a se apăra de agresiunea rusă. În această lună, Germania şi Ţările de Jos au promis 10 miliarde de euro pentru Ucraina, iar România a deschis un centru de antrenament pe avioane F-16 pentru piloţii ucraineni.

Aliaţii, inclusiv SUA şi Finlanda, trimit mai multe sisteme de apărare aeriană şi muniţie pentru a proteja oraşele ucrainene de atacurile ruseşti, a arătat secretarul general al NATO.

„Aliaţii NATO urmăresc şi pun în aplicare deciziile pe care le-am luat cu privire la Ucraina şi la aderarea sa la NATO la summitul nostru de la Vilnius din iulie anul acesta. Am luat trei decizii importante. În primul rând, am scurtat calea de aderare a Ucrainei de la un proces în două etape la un singur pas, prin eliminarea cerinţei privind un plan de acţiune pentru aderarea Ucrainei, astfel încât acest pas a fost deja făcut. În al doilea rând, am înfiinţat un Consiliu NATO-Ucraina, care este un organism important în cadrul căruia Ucraina şi toţi aliaţii NATO se reunesc la aceeaşi masă, cu aceleaşi drepturi şi obligaţii, şi care este un organism în cadrul căruia putem lua decizii împreună, astfel încât Ucraina se apropie în mod semnificativ de NATO prin înfiinţarea unui organism de luare a deciziilor. Acest Consiliu se va reuni pentru prima dată la nivel de miniştri de externe în această săptămână. În al treilea rând, am convenit asupra unui program cuprinzător şi substanţial pentru asigurarea interoperabilităţii depline între forţele ucrainene şi forţele NATO. Acest lucru îi va ajuta, bineînţeles, să se apropie de noi, să fie mai capabili să opereze împreună cu forţele NATO. Pe lângă aceasta, desigur, faptul că aliaţii NATO livrează F-16, tancuri de luptă, artilerie, instruire, toate acestea ajută Ucraina, într-un mod foarte practic, să se apropie de NATO, deoarece sunt din ce în ce mai capabili să opereze şi să lucreze împreună cu soldaţii NATO şi pe baza doctrinelor şi procedurilor de instruire ale NATO”, a arătat Jens Stoltenberg.

„Ucraina este cea care decide să negocieze orice pace”

Pe de altă parte, Stoltenberg a subliniat că Ucraina este cea care decide să negocieze orice pace pe care doreşte să o convină cu Rusia, când şi dacă va veni timpul pentru discuţii de pace.

„Este la latitudinea Ucrainei să decidă care sunt modalităţile acceptabile de a pune capăt acestui război. Responsabilitatea noastră este de a sprijini Ucraina şi de a le permite ucrainenilor să elibereze cât mai mult teritoriu posibil şi de a-i pune în cea mai bună poziţie posibilă, atunci când sau dacă vor putea începe negocierile”, a subliniat şeful NATO.

Războaiele sunt prin natura lor imprevizibile, a declarat Stoltenberg, adăugând că NATO nu a văzut niciun semn că preşedintele Vladimir Putin ar avea de gând să facă pace, ci, dimpotrivă, că plănuieşte şi mai mult război.

„Aşadar, ceea ce ştim este că cu cât oferim mai mult sprijin militar Ucrainei, cu atât mai puternică va fi poziţia lor pe câmpul de luptă şi cu atât mai puternică va fi poziţia lor la o eventuală masă de negocieri”, a explicat Stoltenberg, potrivit news.ro. 

Acesta a mai spus că aderarea Suediei la NATO - care mai aşteaptă ratificarea Turciei şi Ungariei - îi va face pe toţi aliaţii „mai siguri” şi a cerut celor două ţări să finalizeze procedurile.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Soția lui Denis Drăguș a reacționat după ce atacantul a semnat cu FCSB: ”Se simte diferit!”
FOTO Soția lui Denis Drăguș a reacționat după ce atacantul a semnat cu FCSB: ”Se simte diferit!”
Citește și...
Ce se va întâmpla dacă Israel și Hamas vor bate palma pentru prelungirea armistițiului. Prevederile noului plan

Este ultima zi a armistițiului dintre Hamas și Israel în Fâșia Gaza, iar 11 ostatici sunt așteptați să fie predați și să se întoarcă acasă.

Șeful ONU cere o încetare "umanitară totală" a focului în Fâșia Gaza

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut, uni, o încetare umanitară totală a focului între Israel şi gruparea teroristă Hamas, în locul unui armistiţiu temporar, deoarece "catastrofa umanitară din Gaza se înrăutăţeşte pe zi ce trece".

Un bărbat fără adăpost din Italia a câștigat 37.000 de euro la loterie. Cum a reușit să intre în posesia banilor

Un om al străzii, care a câştigat luna trecută 37.000 de euro la loteria din Italia, dar nu a putut încasa banii deoarece avea documentele expirate, a reuşit să intre în posesia sumei câştigate.

 

Recomandări
Premier surpriză pregătit de Nicușor Dan. Președintele a discutat cu liderii partidelor despre nominalizare - Surse

În acest moment nu există voturile necesare pentru instalarea unui nou premier, motiv pentru care nominalizarea nu va fi făcută în acest weekend, ci săptămâna viitoare, au precizat surse din PSD pentru Știrile PRO TV.

România vrea să producă bunurile pe care le importă masiv. Statul va investi 760 de milioane de lei în fabrici

România vrea să producă local mai multe dintre bunurile pe care acum le importă masiv. Statul pune la bătaie aproape 760 de milioane de lei pe an pentru firmele din industria prelucrătoare care vor să investească în fabrici și echipamente noi.

De ce a atins benzina un preț record. Paradoxal, România are printre cele mai mici scumpiri din UE

Prețul benzinei a urcat vineri la un nivel record, iar sortimentul standard a ajuns la 9 lei și 70 de bani în unele stații.