Românii se plâng de condițiile inumane de carantină din Germania
Românii care s-au infectat cu Covid-19 la abatorul Tonnies se plâng de condițiile inumane în care sunt nevoiți să locuiască, scrie Deutsche Welle.
”Am fost inundați cu telefoane în care ni se spune: lucrăm la Tonnies, suntem în carantină și nimeni nu are grijă de noi”, au scris jurnaliștii germani.
Muncitorii români au acuzat de asemenea munca epuizantă și limbajul agresiv al șefilor de la abatorul din North Rhine-Westphalia, unul dintre cele mai mari din Germania.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Unul dintre români a reușit să revină în țară după un drum de cinci ore, cu trenul și cu autobuzul. ”Am lucrat de 12 ani în Germania, dar aceste ultime trei luni au fost cele mai grele din viața mea”, a spus Alberto Mihai Gogu pentru DW.
El a fost infectat alături de alți zece colegi, alături de care locuia în Germania. ”Cât timp te simțeai bine, nu interesa pe nimeni (n.r. că ești infectat)”, a spus Claudiu Ioan Similie, un alt român care s-a îmbolnăvit la Tonnies.
Distanțarea este imposibilă în interiorul fabricii, unde se muncește cot la cot, au mai spus românii. Încă de la începutul pandemiei, regulile nu au fost respectate în interiorul abatorului, de unde au fost publicate imagini pe rețelele sociale cu cantina aglomerată.
Printre miile de români care au ajuns să lucreze la Tonnies se numără și muncitori plecați în aprilie la cules de sparanghel, în timpul stării de urgență.
Alberto Mihai Gogu este unul dintrei ei. Acesta le-a arătat jurnaliștilor poze cu autobuzele înghesuite care îi transportau pe muncitori și cu containerele în care dormeau câte patru persoane fără nicio posibilitate de distanțare.
