România şi Ungaria, date ca exemple negative în polemica din Spania legată de amnistia separatiştilor catalani
Poliţia a baricadat străzile din Madrid din faţa parlamentului în prima zi a unei dezbateri şi a unui vot de învestitură care a stârnit furie din cauza propunerii premierului de a-i amnistia pe separatiştii catalani în schimbul unui vot favorabil lui.
Esteban Gonzalez Pons, secretarul adjunct al Partidului Popular, conservator, a comparat marţi acordul de amnistie cu încălcări ale statului de drept de către ţări din Europa de Est precum Ungaria sau România şi a sugerat că Uniunea Europeană ar putea interveni, relatează Reuters, citată de News.ro.
După ce a obţinut sprijinul partidelor separatiste catalane Junts şi Esquerra Republicana de Catalunya (ERC), precum şi al altor câteva partide regionale, socialiştii lui premierului Pedro Sanchez (PSOE) - foto articol - spun că are suficient sprijin pentru a câştiga votul de învestitură, programat pentru joi. Candidatura sa la funcţia de premier ar trebui să obţină 179 de voturi pentru şi 171 împotrivă în adunarea formată din 350 de membri, unde cei mai mulţi deputaţi sunt din Partidul Popular, conservator, şi din partidul de extremă dreapta Vox, fără a avea totuşi o majoritate suficientă pentru a bloca învestirea guvernului.
Sanchez, care se află la putere din 2018, urma să ia primul cuvântul într-o zi în care liderii partidelor îşi expun motivele pentru care susţin sau resping candidatura sa.
"Suntem spanioli îngrijoraţi pentru Spania"
Acordul de amnistie cu separatiştii catalani a provocat un val de proteste în întreaga Spanie. Autorităţile au declarat că 80.000 de persoane s-au adunat duminică la Madrid, în timp ce zeci de mii de persoane au participat, de asemenea, la demonstraţii în Granada şi Sevilla. Mii de persoane s-au adunat în fiecare seară, timp de aproape două săptămâni, în faţa sediului Partidului Socialist (POSE) din Madrid.
Miercuri dimineaţă, însă, erau mai mulţi poliţişti decât protestatari în faţa Congresului spaniol. Numai aproximativ 30 de manifestanţi se adunaseră în faţa gardurilor instalate în apropierea Bursei fluturând pancarte care îl acuzau pe Sanchez de trădare, în timp ce lângă intrarea vestică se adunaseră alţi 40, cu o oră înainte de începerea sesiunii parlamentare.
"Suntem spanioli îngrijoraţi pentru Spania", a declarat un tânăr protestatar acoperit cu un steag spaniol. Un alt protestatar bătea într-o oală de gătit.
Pe străzile din apropiere a circulat un autobuz operat de grupul de activişti ultraconservatori Hazteoir.org, pe a cărui parte laterală se afla o imagine mare ce îl înfăţişa pe Sanchez drept Adolf Hitler.
Curtea Supremă a respins miercuri o cerere a partidului de extremă dreapta Vox de suspendare a votului de învestitură.
După ce liderul PP, Alberto Nunez Feijoo, a eşuat în propria încercare de a deveni prim-ministru în urma alegerilor din iulie, care nu au avut niciun câştigător direct, Partidul Socialist al lui Sanchez (PSOE) a petrecut săptămâni întregi negociind sprijinul cu partide mai mici pentru a-l susţine la votul de învestitură şi în privinţa unor acte legislative cheie. Sumar, partid de extrermă stânga, va deveni partenerul minoritar în guvernul de coaliţie.
Un proiect de lege privind amnistia, convenit cu partidele separatiste catalane ERC şi Junts, ar ierta liderii acestor formaţiuni de mai multe infracţiuni, cum ar fi terorismul sau acte care au dus la deces.
