Dezvoltarea inteligenţei artificiale a stimulat progresul în domeniul dronelor, roboţilor, tancurilor, submarinelor şi al altor echipamente militare capabile să ucidă fără intervenţia umană, relatează Reuters, potrivit News.ro.

Armele semi-autonome, asistate de AI, au fost deja utilizate în Ucraina, Sudan şi Orientul Mijlociu, în ciuda preocupărilor de natură etică.

O reuniune organizată de Naţiunile Unite ar trebui să permită luarea unei decizii cu privire la oportunitatea demarării unor negocieri în vederea încheierii unui acord cu caracter juridic obligatoriu privind interdicţiile şi reglementările referitoare la sistemele de arme autonome letale (LAWS).

SUA, Rusia și Israel se opun interzicerii armelor autonome letale

Însă, în timp ce majoritatea celor 128 de state semnatare ale Convenţiei privind anumite arme convenţionale (CCCW) susţin această iniţiativă, marile puteri militare, printre care Statele Unite, Rusia şi Israel, se opun acesteia, susţinând că dreptul umanitar existent este suficient.

Liderii ONU şi ai Comitetului Internaţional al Crucii Roşii, precum şi Papa, au avertizat cu toţii asupra pericolelor legate de armele autonome şi s-au pronunţat în favoarea unei reglementări.

„Nu ar trebui să lăsăm niciodată maşinile să decidă cine trăieşte şi cine moare pe câmpul de luptă, dar aceasta este realitatea distopică pe care o vedem apropiindu-se cu paşi mari”, a declarat Verity Coyle, de la Human Rights Watch, care pledează pentru măsuri ferme în ceea ce priveşte utilizarea armelor autonome.

Doi diplomaţi au declarat pentru Reuters că discuţiile se anunţă dificile. Totuşi, au adăugat aceştia, statele ar putea găsi un teren comun pentru a ajunge la un compromis până la sfârşitul săptămânii. Toate opţiunile sunt pe masă, a precizat unul dintre ei: un acord cu caracter juridic obligatoriu, unul fără caracter obligatoriu sau un acord hibrid care să le combine pe ambele.

Riscul de eroare al sistemelor autonome

Unii activişti denunţă faptul că sistemele de arme autonome pot avea un comportament imprevizibil, ceea ce sporeşte riscul unor erori fatale.

Anna Hehir, responsabilă cu guvernanţa AI militară în cadrul think tank-ului Future of Life Institute, cu sediul în Statele Unite, a declarat că sistemele LAWS nu mai ţin de domeniul science-fiction, citând informaţii din presă conform cărora în Ucraina au fost utilizate sisteme complet autonome.

Statele Unite preferă liniile directoare în locul unor norme obligatorii privind armele autonome (LAWS), susţinând că dreptul internaţional oferă deja un cadru care reglementează desfăşurarea războiului. Acestea au propus un mandat de cinci ani pentru desfăşurarea negocierilor în vederea unui acord fără caracter obligatoriu.

Crucea Roşie consideră că dreptul umanitar nu abordează în mod suficient riscurile specifice legate de armele autonome.

Deşi Rusia nu şi-a făcut publică poziţia înaintea discuţiilor, aceasta s-a opus deja în trecut propunerilor de acord cu caracter juridic obligatoriu.

Rusia intenţionează să împiedice Uniunea Europeană, care participă la negocieri în calitate de observator, să ia cuvântul, a declarat pentru Reuters un înalt diplomat occidental.

Potrivit Annei Hehir, Statele Unite şi Rusia vor încerca probabil să dilueze orice acord, aşa cum au făcut-o în septembrie cu un text privind armele autonome şi potenţialul lor de a provoca daune.

Marea Britanie, Germania şi Franţa propun negocieri privind un instrument al cărui caracter juridic obligatoriu rămâne de stabilit, a declarat Verity Coyle pentru Reuters.