Pasul final pe care îl va face Vladimir Putin dacă vrea cu adevărat să invadeze Ucraina, potrivit unui colonel american
Rusia a masat peste 100.000 de militari la frontiera cu Ucraina, iar statele occidentale se tem că Moscova plănuieşte un nou atac împotriva ţării pe care a invadat-o în 2014 pentru a anexa peninsula Crimeea.
Kremlinul spune însă că nu plănuiește să ataca Ucraina. Un colonel american spune că Vladimir Putin va trebui să facă un pas final dacă intenționează cu adevărat să invadeze țara vecină: să cheme rezerviștii.
„Rusia are aproximativ un milion de soldați în serviciu activ și aproximativ 250.000 de rezerviști. Armata sa are aproximativ 280.000 de militari. Ucraina are aproximativ 250.000 de forțe active și alte 250.000 de rezerviști. Aproximativ 180.000 dintre forțele active active sunt în armată. Având în vedere dimensiunea relativă a celor două armate, Rusia va trebui să cheme rezerviștii dacă vrea să invadeze și să ocupe toată Ucraina, sau cea mai mare parte a țării. Acest lucru va avea un impact economic și va provoca nemulțumire în rândul populației, așa că este puțin probabil ca Moscova să o facă dacă nu are intenții serioase” a transmis Colonelul John B. Barranco, din cadrul Marinei SUA, potrivit Mirror.
Ucraina primeşte arme occidentale, dar are nevoie de mai multe pentru a rezista în faţa Rusiei
Un avion american încărcat cu echipamente militare şi muniţii a aterizat marţi la Kiev, acesta fiind al treilea transport din asistenţa de securitate în valoare de circa 200 de milioane de dolari oferită Kievului de Washington în timp ce Ucraina se pregăteşte pentru o eventuală ofensivă a Rusiei, relatează Agerpres, care citează agenţiile Reuters şi EFE.
Începând din 2014, când Rusia a anexat Crimeea, Statele Unite au furnizat Ucrainei ca ajutor de securitate echipamente militare în valoare de peste 2,7 miliarde de dolari, în special rachete antitanc Javelin, nave pentru garda de coastă, vehicule Humvee, puşti cu lunetă, drone de recunoaştere, sisteme radar, echipamente radio şi pentru vedere nocturnă.
În contextul actualei concentrări de trupe ruseşti la frontiera ucraineană, statele occidentale şi-au sporit livrările de arme către Kiev, care însă afirmă că are nevoie de mai mult armament astfel încât să poată rezista în faţa unei armate ruse care este mai mare şi mai bine echipată.
Pentru a-şi consolida capacitatea defensivă în faţa trupelor ruse, Kievul încearcă să cumpere sau să primească elicoptere, sisteme de comunicaţii şi blindate uşoare din SUA, rachete antiaeriene NASAMS din Norvegia, tunuri auto-propulsate DANA şi obuze pentru piese de artilerie de producţie sovietică de diferite calibre începând de la 120 mm din Republica Cehă şi sisteme antiaeriene cu rază scurtă şi medie de acţiune.
Marea Britanie a furnizat săptămâna trecută Ucrainei circa 2.000 de rachete antitanc NLAW şi a trimis specialişti care să instruiască militarii ucraineni să le folosească, livrând de asemenea Kievului vehicule blindate Saxon. Decizia Londrei de a furniza arme Ucrainei este percepută la Kiev drept un semnal autentic de sprijin, astfel că hashtagul #GodSavetheQueen a devenit în ultimele zile o tendinţă pe reţelele de socializare ucrainene. Autorităţile de la Kiev au difuzat şi imagini care arată instructorii britanici antrenându-i pe soldaţii ucraineni să folosească noile rachete.
Ucraina primeşte arme şi din partea statelor baltice, Estonia livrându-i rachete antitanc Javelin, iar Letonia şi Lituania rachete antiaeriene Stinger.
La rândul ei, Republica Cehă a confirmat marţi că va dona Ucrainei muniţii de artilerie de calibrul 152 mm - fără a preciza cantitatea -, o decizie definitivă urmând să fie luată miercuri. Ministrul de externe ceh, Jan Lipavsky, care a făcut anunţul, a vorbit de asemenea despre posibilitatea ca un contingent ceh să participe la efortul NATO de consolidare a flancului estic, în ţările baltice şi în România.
În acest timp, Germania a exclus orice livrare de armament pentru Ucraina, dar va cofinanţa un spital de campanie în valoare de circa 6 milioane de dolari.
Conform unor experţi militari, ajutorul militar oferit de Occident Ucrainei are rolul de a descuraja o eventuală agresiune din partea Rusiei sau de a creşte preţul acesteia. ''Această asistenţă este importantă întrucât este vorba despre arme foarte moderne care pot distruge cu o eficacitate de 100% echipamentele militare ruseşti (...) Dacă Rusia este conştientă că tancurile sale pot fi distruse de impactul cu o singură rachetă, se va gândi de două ori înainte de a lansa o operaţiune'', consideră Mihailo Samus, un ucrainean director al centrului de reflecţie ''Reţeaua de Investigaţii Noua Geopolitică'' de la Kiev.
''Livrarea acestor arme are de asemenea o valoare simbolică, întrucât arată unitatea prietenilor şi partenerilor noştri în această perioadă dificilă. În acelaşi timp, mai arată şi cine nu este cu adevărat alături de Ucraina, de pildă Germania, care refuză să-i acorde asistenţă militară'', mai spune analistul ucrainean.
Pe de altă parte, ajutorul militar oferit Ucrainei până în prezent nu rezolvă principala vulnerabilitate a acesteia, respectiv lipsa unei apărări antiaeriene şi antirachetă adecvate. Dacă în privinţa apărării antiaeriene mai dispune de sisteme din perioada sovietică, a căror eficacitate în faţa avioanelor moderne ruseşti este discutabilă, Ucraina nu are niciun fel de apărare antirachetă care să o ajute să-şi protejeze infrastructurile militare; aceasta în timp ce, conform unei surse de la Kiev, Rusia a amplasat cel puţin 13 brigăzi de rachete balistice Iskander în apropierea frontierei ucrainene.
