Mărturia unui muncitor din abatorul din Guetersloh, în care sute de români s-au infectat cu Covid-19

62132092
StirilePROTV

Agenţia de presă dpa prezintă miercuri povestea unui muncitor polonez, care descrie condiţiile grele de lucru în abatorul din Guetersloh în care lucrează și români și care a devenit focar important de coronavirus în ţara europeană. 

Este vorba despre abatorul în care s-au îmbolnăvit 1.550 de angajați, cei mai mulți dintre ei români. În total, 6.000 de conaționali lucrează aici.

Într-un reportaj cu titlul ''Exploatare la maximum: Adevăratul preţ al preferinţei pentru carne a Germaniei'', citat de Agerpres, dpa scrie că cererea pentru carne ieftină a alimentat practici precum contracte temporare de muncă şi evitarea reglementărilor.

Cei şapte ani de muncă la banda transportoare a celui mai mare abator din Germania şi-au pus amprenta asupra bărbatului de 37 de ani, care suferă de varice, dureri de spate şi amorţire a mâinilor, din cauza frigului permanent.

''Utilajele nu se opresc niciodată. Hala este zgomotoasă şi rece'', povesteşte Lukasz Kowalski, nume fictiv pentru a-i proteja identitatea.

Citește și
Elvețienii cer reguli mai dure pentru protejarea copiilor pe rețelele sociale. Giganții tech sunt tot mai criticați
Elvețienii cer reguli mai dure pentru protejarea copiilor pe rețelele sociale. Giganții tech sunt tot mai criticați

De obicei îşi începe munca în jurul orei 3 dimineaţa, însă acum utilajele de la fabrica Rheda-Wiedenbrueck, parte din afacerea de familie Toennies, au fost oprite după ce peste 1.550 de angajaţi din cadrul fabricii au fost infectaţi cu noul coronavirus.

Mii de angajați plasați în carantină

 

Muncitorul polonez este unul dintre miile de angajaţi plasaţi în carantină, alături de soţia şi fiica sa, după ce toţi trei au fost confirmaţi pozitiv cu COVID-19. Soţia şi fiica prezintă simptome, însă el este mai degrabă epuizat şi dezamăgit, remarcă dpa.

Marţi, autorităţile landului Renania de Nord-Westfalia (vest) au reimpus carantina pentru întreg districtul Guetersloh, care are o populaţie de aproximativ 370.000 de locuitori, măsuri similare fiind ulterior anunţate şi pentru districtul învecinat, Warendorf.

Scandalul a adus în atenţie condiţiile de muncă şi de cazare ale angajaţilor firmei Toennies, mulţi dintre ei provenind din România, Polonia şi Bulgaria.

A trecut o săptămână de când Kowalski şi-a anunţat subcontractorul despre faptul că familia lui prezintă simptome de COVID-19.

''Mi-au spus că, dacă nu pot dovedi că am corona, atunci ar trebui să revin la muncă'', povesteşte el în limba poloneză, via Skype. Aşa că bărbatul s-a întors la muncă. ''Am crezut că, dacă nu o fac, voi fi dat afară'', spune el. Însă i s-a refuzat accesul în fabrică, iar în aceeaşi zi Toennies a primit ordin să-şi înceteze activitatea.

200 de ore de muncă pentru 1.500 de euro

 

''Munca este grea. Lucrez stând în picioare şi tai tot timpul cu un cuţit bucăţi de carne'', spune el. Lucrează aproape 200 de ore pe lună, pentru un salariu net de maximum 1.500 de euro.

''Ceva este cu totul greşit aici'', apreciază Hanna Helmsorig, o asistentă socială vorbitoare de limbă poloneză care lucrează pentru Caritas, o organizaţie caritabilă creştină, ce oferă asistenţă unor muncitori cu contract de muncă în zonă. ''Aceşti oameni deseori lucrează şi 10 sau 12 ore pe zi, dar mulţi dintre ei încă mai au nevoie de asistenţă financiară din partea centrului'', spune ea.

Deşi angajaţii cu contracte de muncă pregătesc produsele din carne vândute de firma Toennies, contractele acestora nu sunt încheiate cu această firmă, ci cu una dintre numeroasele firme subcontractoare, în condiţii precare.

Profit din „exploatarea maximă” a angajaților

 

''Aşa ceva nu este sustenabil. Felul în care aceşti muncitori sunt trataţi arată o totală lipsă de respect. Unii dintre ei trebuie să implore pentru a primi dreptul la timp liber pentru o vacanţă'', spune Helmsorig. Se poate însă şi mai rău: orele suplimentare nu sunt plătite, iar timpul de curăţare a bancurilor de lucru nu sunt considerate ore de program plătite.

Veniturile pe care le generează Toennies şi alte companii se bazează pe ''exploatarea maximă'', este de părere Volker Brueggenjuergen, membru executiv al Caritas Guetersloh. ''Acest sistem al contractelor temporare îi expune pe angajaţi la o situaţie mizeră. Unii dintre ei rezistă doar câteva luni, alţii câţiva ani, însă există mereu migranţi economici din zona de sud-est a Europei'', spune el.

În ce condiții trăiesc și lucrează muncitorii est-europeni

 

Un voluntar sanitar, Konstantin Pramatarski, are propriile exemple: trei persoane într-o cameră minusculă, în condiţiile în care angajaţilor li se deduc din veniturile lunare 320 de euro pentru un pat şi 100 de euro pentru transportul către şi dinspre locul de muncă. ''Aceşti oameni deseori nu cunosc limba germană şi sunt la mila companiei'', explică Pramatarski, care lucrează tot pentru Caritas, însă cu accent pe muncitorii din Bulgaria.

Pramatarski povesteşte o serie de cazuri şocante, după cum le califică agenţia dpa: un tată care a trebuit să o ducă pe fiica sa de urgenţă la medic, deoarece aceasta nu putea respira, a fost concediat a doua zi pentru că a lipsit de la serviciu; o familie formată din şase persoane, care a fost nevoită sa împartă o singură cameră şi un singur pat luni la rând.

Kowalski avertizează totodată că s-au luat foarte puţine măsuri împotriva riscului de infectare cu coronavirus. Deseori, erau câte 30 de persoane ce lucrau foarte aproape unele de altele, fără nicio măsură de distanţare socială. ''Ni s-a spus să purtăm măşti, dar în zona de cantină nimeni nu le purta'', declară el. Abia mult mai târziu muncitorii au primit instrucţiuni să lase câte un banc de lucru liber între ei, ''lucru aproape imposibil fiind atât de mulţi angajaţi la un loc''. ''Îmi era frică să nu mă infectez la locul de muncă şi apoi să îmi îmbolnăvesc familia, însă îmi era în acelaşi timp şi frică să nu îmi pierd locul de muncă'', mai spune el.

Situaţia de la firma Toennies este studiată acum foarte atent, iar presiunea asupra companiei creşte în urma carantinei totale impuse în Guetersloh. Guvernul german a fost şi el obligat sa acţioneze, existând planuri ca acest tip de contracte de muncă temporară să fie declarat ilegal. Munca din abatoare şi munca de împachetare a produselor din carne va fi făcută de anul viitor de către angajaţi direcţi ai firmei principale.

Articol recomandat de sport.ro
Elena Ionescu se iubește cu un fost fotbalist de la FCSB! Diferența de vârstă este uriașă
Elena Ionescu se iubește cu un fost fotbalist de la FCSB! Diferența de vârstă este uriașă
Citește și...
Elvețienii cer reguli mai dure pentru protejarea copiilor pe rețelele sociale. Giganții tech sunt tot mai criticați
Elvețienii cer reguli mai dure pentru protejarea copiilor pe rețelele sociale. Giganții tech sunt tot mai criticați

Majoritatea elvețienilor susțin reguli mai stricte pentru protejarea copiilor și adolescenților pe rețelele sociale, arată un sondaj recent. 

Trump anunță o schimbare de regim în Iran: ”Avem de-a face cu oameni diferiți. Cred că vom ajunge la un acord cu ei”
Trump anunță o schimbare de regim în Iran: ”Avem de-a face cu oameni diferiți. Cred că vom ajunge la un acord cu ei”

Donald Trump susține că a obținut ”o schimbare de regim în Iran”, alcătuit acum din ”oameni diferiți” față de fosta conducere, cu care este ”aproape sigur” că va ajunge la un acord. 

Războiul din Iran face uitat luxul din Dubai: Plaje goale și localnici îngrijorați pentru viitorul lor
Războiul din Iran face uitat luxul din Dubai: Plaje goale și localnici îngrijorați pentru viitorul lor

Efectele războiului din Orientul Mijlociu se resimt tot mai puternic în Emiratele Arabe Unite. 

Recomandări
Donald Trump spune că ar vrea  să „pună mâna pe petrolul din Iran” și să ocupe Insula Kharg: „Nu cred că au vreo apărare”
Donald Trump spune că ar vrea să „pună mâna pe petrolul din Iran” și să ocupe Insula Kharg: „Nu cred că au vreo apărare”

Preşedintele american Donald Trump a declarat că vrea să „pună mâna pe petrolul din Iran” şi ar putea ocupa centrul de export de pe Insula Kharg, în contextul în care Statele Unite trimit mii de soldaţi în Orientul Mijlociu.

Ciclonul Deborah a făcut prăpăd în mai multe județe din România. A plouat în 48 de ore cât în două luni de primăvară
Ciclonul Deborah a făcut prăpăd în mai multe județe din România. A plouat în 48 de ore cât în două luni de primăvară

A plouat în 48 de ore cât în două luni de primăvară, spun meteorologii. Ciclonul mediteranean care a străbătut țara noastră în acest weekend a provocat și stricăciuni.

Vânzările de locuințe au scăzut din cauza prețurilor ridicate și a instabilității economice. „Soluția ar fi răbdare”
Vânzările de locuințe au scăzut din cauza prețurilor ridicate și a instabilității economice. „Soluția ar fi răbdare”

În primele două luni ale anului s-au vândut cu 20% mai puține locuințe față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.