Război în Ucraina, ziua 55. Occidentul trimite artilerie grea, Rusia se pregătește pentru o agresiune NATO

John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, a confirmat că Ucraina a primit avioane de vânătoare suplimentare din alte țări, fără a include SUA, precum și piese de avion suplimentare pentru a le permite să ridice mai multe avioane în aer, potrivit unui purtător de cuvânt al Departamentului Apărării.

"Aș spune doar, fără a intra în ceea ce oferă alte națiuni, că au primit platforme și piese suplimentare pentru a putea crește dimensiunea flotei lor, a flotei de avioane", a declarat secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, notează CNN.

Bombardamentele și atacurile rusești asupra liniei de control din Donbas continuă să se intensifice, dar forțele ucrainene au reușit să respingă numeroase tentative de avansare, se arată într-o actualizare militară britanică, citată de Al Jazeera.

"Capacitatea Rusiei de a progresa continuă să fie afectată de provocările de mediu, logistice și tehnice care i-au asaltat până acum, combinate cu rezistența forțelor armate ucrainene extrem de motivate", se arată în acea informare.

Consiliul de Administrație al băncii centrale din Rusia a luat decizia ca băncile cu capital rusesc să nu mai facă publice informațile legate de solvabilitatea, capitalul deținut sau riscurile financiare asumate, anunță agenția de presă de stat, Tass, considerată o portavoce a propagandei de la Kremlin. 

Lipsa asumată de transparență ar urma să fie în vigoare până pe 1 octombrie anul acesta. Recent, banca centrală a Rusiei însăși a luat o decizie similară, respectiv a încetat, pur și simplu, să mai facă publice datele legate de lichiditatea și de stabilitatea sistemului bancar în ansamblu. Aproximativ jumătate din rezervele internaționale ale Federației Ruse (circa 320 de miliarde de dolari) sunt în acest moment blocate în urma sancțiunilor comune impuse de UE și de SUA Federației Ruse pentru că a invadat Ucraina pe 24 februarie. 

Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că intenționează să trimită mai mult armament greu în Ucraina.

La sfârșitul săptămânii, CNN a relatat că transporturile din ultimul pachet de asistență de securitate de 800 de milioane de dolari al administrației pentru Ucraina "au început să sosească", inclusiv echipamente mai grele, precum 11 elicoptere Mi-17, 18 tunuri Howitzer de 155 mm și încă 300 de drone Switchblade.

Președintele rus Vladimir Putin este responsabil pentru crimele de război din Ucraina, care au provocat deja moartea a mii de civili, a declarat cancelarul german Olaf Scholz.

"Invazia Rusiei în Ucraina rămâne o încălcare flagrantă a dreptului internațional. Uciderea a mii de civili, așa cum am văzut, este o crimă de război pentru care președintele rus poartă responsabilitatea", a declarat Scholz reporterilor după discuțiile cu liderii occidentali pe tema conflictului, informează Al Jazeera.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a denunțat noua ofensivă a Rusiei în estul Ucrainei și a cerut un armistițiu de patru zile pentru a marca Săptămâna Sfântă ortodoxă.

"În loc de o celebrare a unei noi vieți, acest Paște coincide cu o ofensivă rusă în estul Ucrainei", a declarat Guterres reporterilor.

"Concentrarea intensă a forțelor și a puterii de foc face ca această bătălie să fie în mod inevitabil mai violentă, mai sângeroasă și mai distructivă", a mai spus Guterres, care a cerut o "pauză umanitară" din Joia Sfântă ortodoxă până în Duminica Paștelui, pe 24 aprilie, conform France 24.

Premierul britanic Boris Johnson a declarat că Marea Britanie va spori ajutorul acordat Ucrainei și va furniza sisteme de artilerie într-un moment în care conflictul "se află într-o etapă foarte periculoasă".

Vorbind în Camera Comunelor după o convorbire video cu aliații occidentali, Johnson a declarat că este "vital să nu-i permitem lui Putin să ia avânt" în estul regiunii Donbas.

"De aceea, ne intensificăm furnizarea de echipamente militare de tipul celor de care ucrainenii au nevoie în mod special acum", a spus el, adăugând că războiul a devenit "un conflict de artilerie".

"Asta este ceea ce le oferim, pe lângă multe alte forme de sprijin", a adăugat premierul britanic, notează BBC.

Luptătorii susținuți de Rusia au început să ia cu asalt uzina Azovstal, o imensă fabrică de fier și oțel, potrivit unui oficial pro-Moscova citat de BBC.

Complexul industrial este locul în care sunt adăpostiți ultimii apărători ucraineni din Mariupol.

Eduard Basurin, care reprezintă autoproclamata Republică Populară Donețk, a declarat că trupele de asalt sunt asistate de avioane și artilerie rusească.

El a negat rapoartele ucrainene potrivit cărora 1.000 de civili ucraineni se află, de asemenea, în uzină, unde se refugiază în buncăre și tuneluri, potrivit Sky News.

Vicepremierul ucrainean, Iryna Vereshchuk, a declarat că 76 de prizonieri de război s-au întors în urma unui schimb cu Moscova, relatează AFP, citată de The Guardian.

Vereshchuk a spus că Rusia a predat 60 de soldați, dintre care 10 ofițeri, și 16 civili, dar nu a dat detalii cu privire la numărul de ruși implicați în schimbul de prizonieri.

Acesta a fost al cincilea schimb de prizonieri între cele două țări de la începutul războiului, a precizat ea. Săptămâna trecută, Kievul a declarat că a returnat 30 de prizonieri de război printr-un ordin al președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski.

Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat că Moscova trebuie să fie pregătită pentru posibile acțiuni agresive din partea NATO, a relatat agenția de presă de stat rusească TASS, citată de Sky News.

Dmitri Medvedev a spus că întărirea granițelor alianței militare cu Rusia nu mai este o figură de stil.

Săptămâna trecută, Medvedev a avertizat NATO că, dacă Suedia și Finlanda vor adera la alianță, Rusia va desfășura arme nucleare și rachete hipersonice într-o exclavă europeană.

Înainte de a-și lansa invazia, Rusia a cerut ca alianța să accepte să oprească orice extindere viitoare, dar războiul a dus la desfășurarea mai multor forțe NATO pe flancul său estic.

Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki afirmă că țara sa nu își poate lăsa "vecinii singuri" și a făcut apel la alte națiuni să sprijine "spiritul de luptă" al Ucrainei.

Morawiecki spune că trupele ucrainene luptă pentru siguranța Europei.

Acesta a luat cuvântul în orașul Liov, din vestul Ucrainei, la inaugurarea unor noi locuințe temporare pentru persoanele strămutate.

"Trebuie să sprijinim acest spirit de luptă, inclusiv prin grija față de cei mai slabi. Astăzi am văzut femei și copii, pentru că bărbații luptă pe front pentru o Ucraină liberă și, de asemenea, pentru siguranța noastră", spune Morawiecki.

Rusia afirmă că expulzează 36 de diplomați din Olanda și Belgia, ca răspuns la măsurile luate împotriva trimișilor Moscovei în străinătate.

Ministerul rus de Externe a declarat 21 de diplomați din Belgia și 15 din Olanda "persona non grata" și le-a acordat două săptămâni pentru a părăsi țara.

De asemenea, Moscova l-a convocat pe trimisul Luxemburgului, avertizându-l că Moscova ar putea decide să ia măsuri reciproce pentru expulzarea ambasadorului rus de către micul stat european.

În total, țările europene au dat afară peste 300 de angajați ai ambasadelor rusești de când Moscova și-a trimis trupele în Ucraina la sfârșitul lunii februarie, notează Al Jazeera.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki spune că Polonia este pregătită să trateze până la 10.000 de soldați ucraineni în spitalele sale, dacă va fi nevoie. Câteva zeci de soldați ucraineni sunt în prezent tratați în spitalele poloneze, a adăugat prim-ministrul Poloniei, potrivit BBC.

Va fi nevoie de decenii pentru "a restabili încrederea" între ţările occidentale şi Rusia, a estimat marţi ministrul afacerilor externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu, informează AFP.

"A reconstrui toate acestea va lua timp. Posibil va fi nevoie de decenii pentru a restabili încrederea", a spus Cavusoglu, afirmând că "noi asistăm la începutul unui nou Război Rece".

Kremlinul a refuzat marţi să comenteze mărturii despre starea marinarilor daţi dispăruţi după naufragiul crucişătorului Moskva, nava-amiral a Flotei Rusiei din Marea Neagră, pe care Kievul afirmă că l-a scufundat săptămâna trecută, relatează AFP.

"Toate informaţiile sunt furnizate de Ministerul Apărării. Noi nu avem prerogativa de a comunica", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse Dmitri Peskov, în timp ce nici marina, nici ministerul nu au făcut public vreun bilanţ al naufragiului navei la bordul căreia se aflau sute de membri ai echipajului.

Un consilier al președintelui Zelenski a transmis, potrivit BBC, că ofensiva din est a Rusiei va eșua deoarece forțele Moscovei nu au puterea de a trece de apărarea Ucrainei.

„Bătălia pentru Donbas, începută ieri, este în desfășurare și se desfășoară foarte precaut. Bătălia nu va decurge în favoarea Rusiei”, a transmis acesta.

SUA şi alte ţări occidentale fac totul pentru a prelungi operaţiunea militară rusă în Ucraina, transmite marţi agenţia de propagandă rusă TASS, care îl citează pe ministrul apărării rus Serghei Şoigu, potrivit Reuters.

"Volumul în creştere a livrărilor de arme străine demonstrează clar intenţia lor de a provoca regimul de la Kiev să lupte până la ultimul ucrainean", a afirmat Şoigu, în ceea ce par a fi primele declaraţii făcute de la sfârşitul lunii martie, de când a dispărut din atenţia opiniei publice, ceea ce a dat naştere la o serie de zvonuri.

Rusia vrea "să elibereze" pe cale militară Donbasul, Moscova considerând această regiune ca fiind independentă de Ucraina, a afirmat marţi ministrul rus al apărării, insistând că Occidentul "face să dureze" conflictul din Ucraina prin livrarea de arme Kievului, potrivit AFP.

"Armata rusă execută sarcini stabilite de comandantul suprem al armatei (preşedintele Vladimir Putin) pentru operaţiunea militară specială. În consecinţă, planul de eliberare a 'republicilor populare' Doneţk şi Lugansk este pus în aplicare", a spus potrivit agenţiilor de presă ruse Serghei Şoigu, care a vorbit la o reuniune la care au fost prezenţi înalţi responsabili din Ministerul Apărării şi din armată, între care şeful Statului Major, Valeri Gherasimov.

Grecia a confiscat un petrolier rus, în virtutea sancţiunilor impuse Moscovei din cauza Războiului rus din Ucraina, potrivit Pazei de Coastă elene, relatează AFP.

Petrolierul rus ”Pegas”, care se îndrepta către portul turc Marmara, se afla ancorat la Karystos, în sudul Insulei Evia, potrivit site-ului Marine Traffic, care monitorizează traficul maritim.

”Petrolierul a fost confiscat la 15 aprilie, în virtutea sancţiunilor europene, cu 19 ruşi la bord”, declară marţi AFP o purtătoare de cuvânt a Pazei de Coastă greceşti.

Confiscarea navei nu vizează însă şi încărcătura acesteia, care urmează să fie trimisă cu alt petrolier, precizează purtătoarea de cuvânt, fără să ofere informaţii despre această operaţiune.

Presa greacă scrie că petrolierul rus s-a confruntat cu probleme la motor şi a fost escortat de un remorcher către Peninsula Peloponez, în vestul Greciei, însă a fost nevoit să ancoreze la Karystos din cauza unor condiţii meteorologice nefavorabile.

Serviciile de informaţii din Republica Cehă au avertizat marţi asupra posibilei infiltrări în Europa a unor spioni ruşi, cu documente false de identitate, care s-ar putea strecura printre refugiaţii ce sosesc din Ucraina, potrivit influentului ziar generalist ceh iDnes.

Paște din acest weekend, pentru a nu da forțelor ruse motive de „provocări”, potrivit CNN.

„Îndemnăm oamenii să stea acasă pentru sărbătorile de Paște. Slujbele vor fi organizate online. Avem deja o experiență similară din cauza Covid-19, când oamenii au fost nevoiți să se abțină să meargă la Biserică, așa că acum îi îndemnăm din nou să stea acasă în acea noapte pentru propria lor siguranță și să nu dea inamicului vreun motiv de provocări”, a spus șeful administrației militare regionale.

Londra nu intenţionează să ajute Rusia, a declarat marţi un ministru britanic, întrebat despre perspectiva schimbului de prizonieri între politicianul prorus Viktor Medvedciuk şi doi combatanţi britanici capturaţi în Ucraina de forţele ruse, relatează Reuters.

Britanicii au apărut luni la televiziunea de stat rusă şi au cerut să fie schimbaţi cu Medvedciuk, un aliat ucrainean al preşedintelui rus Vladimir Putin, deţinut de autorităţile ucrainene.

Ministerul rus al Apărării a transmis că 1.260 de ținte au fost lovite în Ucraina, luni noaptea.

Nave ale flotei ruse la Marea Neagră s-au îndepărtat la 200 de kilometri distanţă de coasta ucraineană, cu toate că "ameninţarea atacurilor cu rachete rămâne", a anunţat marţi Comandamentul Operativ Sud al armatei Ucrainei, citat de portalul ucrainean Pravda.

"În zona operativă a Mării Negre, grupuri ostile de rachete şi nave de desant s-au îndepărtat de coastele ucrainene la circa 200 de kilometri. (...) Însă blocada (navală) şi ameninţarea atacurilor cu rachete rămân", a precizat sursa citată.

Rusia a dat marţi un nou ultimatum forţelor ucrainene care continuă să opună rezistenţă în oraşul-port asediat Mariupol, mai ales în oţelăria Azovstal, cerându-le să depună armele până marţi la prânz în schimbul promisiunii de a fi lăsaţi în viaţă, transmite EFE.

"Ţinând cont de situaţia catastrofală care are loc în uzina metalurgică Azovstal, ghidându-se totodată după principii pur umane, Forţele Armate ruse le oferă încă o dată militarilor din batalioanele naţionaliste şi mercenarilor străini posibilitatea de a pune capăt ostilităţilor şi de a depune armele începând cu orele 12:00 (09:00 GMT)", a anunţat Ministerul Apărării rus.

"Tuturor celor care depun armele li se garantează că vor rămâne în viaţă", a declarat şeful Centrului de Control al Apărării Naţionale a Federaţiei Ruse, general colonelul Mihail Mizinţev, citat într-un comunicat.

Oficialii locali din Mariupol susțin că 1000 de persoane - multe dintre acestea fiind rude ale soldaților - sunt adăpostite la fabrica de oțel.

Potrivit unor rapoarte, luptătorii separatiști sprijiniți de forțele ruse încearcă să ia cu asalt complexul industrial.

Fostul ambasador britanic în Rusia, Sir Tony Brenton, a declarat că războiul din Ucraina se află acum într-o „fază decisivă” și că utilizarea armelor nucleare de către Rusia „nu poate fi exclusă în totalitate”.

Acesta a declarat, pentru Sky News, că forțele ruse ar putea avea succes în regiunea Donbas ceea ce le-ar putea oferi un beneficiu „de negociere” sau ar putea încerca din nou să cucerească Kievul.

Cu toate acestea, este mai probabil ca bătălia să se „împotmolească”, iar cele două părți să continue un „război lung”, conform fostului ambasador.

Vorbind despre experiențele din trecut pe care le-a avut cu Vladimir Putin, fostul ambasador a spus: „Din câte îmi amintesc este un lider capabil, concentrat, nu foarte drăguț - condus de dorința de a face din nou Rusia mare. Un om care și-a asumat riscuri, însă care a calculat cu grijă înainte să și le asume. Este foarte clar că Putin cu care ne confruntăm acum este diferit din mai multe puncte de vedere. Și-a asumat acest risc enorm al acestui război”.

China a transmis Rusiei că va continua să extindă „coordonarea strategică” cu aceasta indiferent de volatilitatea internaţională, a comunicat marţi Ministerul de Externe de la Beijing.

Șeful administrației militare din regiunea Lugansk îndeamnă civilii să plece pe măsură ce forțele ruse se apropie.

„Vă rog, evacuați acum! Rezidenții din Kreminna nu au reușit să plece la timp, iar acum sunt ostatici”, a spus acesta.

Noua Zeelandă va impune noi sancţiuni vizând cele mai mari bănci şi instituţii financiare ruse ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia, a anunţat marţi guvernul, potrivit Agerpres.

Noile sancţiuni sunt destinate "să impună un cost economic şi politic vizând în mod specific organizaţiile care finanţează continuarea invaziei Ucrainei", a declarat ministrul de externe Nanaia Mahuta într-un comunicat.

Optsprezece entităţi financiare, inclusiv banca centrală a Rusiei, fondul suveran de avere şi cele mai mari instituţii financiare din ţară sunt vizate de sancţiuni.

Înaltul reprezentant pentru afaceri externe al Uniunii Europene, Josep Borrell, a avertizat luni că Rusia distruge "în mod intenţionat" patrimoniul cultural al Ucrainei.

Cultura ucraineană este "parte importantă a patrimoniului european", subliniază Borrell. Prin urmare, el a asigurat că UE "sprijină artiştii, profesioniştii culturii şi organizaţiile culturale afectate de război".

Ministrul francez de Finanțe, Bruno le Maire, a declarat că se pregtește un embargo asupra petrolului rusesc la nivelul Uniunii Europene, adăugânt că președintele Emmanuel Macron își dorește o astfel de măsură.

O rachetă intercontinentală nucleară a fost în centrul atenției la o repetiție pentru parada de Ziua Victoriei, programată pentru luna viitoare.

Mii de soldați au luat parte la repetițiile pentru ceremonia care va fi organizată pe 9 mai.

Președintele rus Vladimir Putin ar vrea să anunțe succesul armatei sale în invazia Ucrainei până atunci, conform ziarului britanic Mirror.

Citește mai mult AICI.

Vice-premierul Ucrainei, Iryna Vereshchuk, a transmis pe contul său de Telegram că nu vor exista coridoare de evacuare nici marți.

„Astăzi, 19 aprilie, din păcate nu există coridoare umanitare. Bombardamentele continuă în Donbas”, a scris aceasta.

Parchetul ucrainean a declarat că peste 7.000 de presupuse crime de război comise de trupele ruse în Ucraina sunt investigate.

Marea Britanie va trimite în curând lansatoare blindate de rachete în Ucraina după ce Rusia a lansat ofensiva totală asupra regiunii Donbas, transmite The Sun.

Conform publicaţiei, Ministerul Apărării a desfăşurat o demonstraţie pentru ucraineni cu lansatorul Stormer de rachete de mare viteză în urmă cu două săptămâni pe câmpia Salisbury, iar vehiculele de 13 tone ar putea fi transportate cu avioane C-17 în Ucraina în câteva zile.

Guvernatorul provinciei Belgorod din Rusia susține că un sat aflat la granița cu Ucraina a fost atacat de forțele ucrainene, scrie The Independent, citând RIA Novosti - agenție de propagandă a Kremlinului.

Președintele francez Emmanuel Macron a transmis că dialogul său cu Vladimir Putin s-a blocat după ce au fost descoperite crime în masă, în Ucraina.

„De când cu masacrul pe care l-am descoperit în Bucea și în alte orașe, războiul a luat o altă întorsătură, așa că nu am mai vorbit cu el direct de atunci, însă nu exclud să o fac pe viitor”, a spus Emmanuel Macron.

Întrebat de ce nu a urmat exemplul altor lideri europeni și nu a mers în Kiev, acesta a răspuns: „Mă voi întoarce în Kiev, dar voi merge acolo pentru a aduce ceva folositor din partea mea... pentru că este evident că nu trebuie să călătoresc acolo ca să-mi arăt susținerea”.

Forțele ucrainene din Mariupol vor continua lupta împotriva trupelor ruse până la final, a transmis prim-ministrul ucrainean Denys Shmyhal.

„Orașul nu a căzut. Acolo încă sunt forțele militare ale Ucrainei, soldații noștri, care vor lupta până la final”, a spus acesta pentru ABC.

Mai multe explozii au fost auzite în Donețk, potrivit Sky News, după ce președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia a început o nouă ofensivă.

Unul dintre locuitorii din Bucea ucişi de armata rusă este o rudă îndepărtată a opozantului Kremlinului Alexei Navalnîi, transmite Nexta.

Ilia Navalnîi a fost găsit mort prin împuşcare într-o groapă comună, alături de alte sute de victime.

Nexta postează şi o imagine cu permisul de conducere al bărbatului ucis de ruşi.

Primarul oraşului Mariupol, Vadim Boicenko, a declarat că 40.000 de civili au fost deportaţi în Rusia sau în zone ale Ucrainei controlate de Rusia, relatează bbc.com.

Boicenko a precizat, la televiziunea ucraineană, că numărul a fost verificat prin registrul municipal.

Înainte de startul invaziei, în Mariupol locuiau peste 400.000 de oameni. De atunci, cel puţin 140.000 au părăsit oraşul.

Preşedintele american, Joe Biden, nu intenţionează să viziteze în curând în Ucraina, în pofida dorinţei exprimate în acest sens de omologul său Volodimir Zelenski, a indicat luni Casa Albă, notează AFP.

"Nu este prevăzut ca preşedintele să meargă acolo, permiteţi-mi să repet", a declarat într-o conferinţă de presă purtătoarea de cuvânt a executivului american, Jen Psaki.

În ultimele săptămâni, mai mulţi lideri europeni, printre care preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au vizitat ţara aflată în război.

Guvernul american are în vedere să trimită un emisar la Kiev, dar Casa Albă a exclus deocamdată o deplasare cu risc ridicat a preşedintelui, din motive de securitate.

Primele încărcături din noua tranşă de ajutor militar american pentru Ucraina au ajuns deja la frontierele ţării pentru a fi predate armatei ucrainene, a indicat luni Pentagonul, notează AFP.

La sfârşitul săptămânii trecute, "patru zboruri au sosit din Statele Unite în regiune, cu diverse echipamente", a declarat un înalt responsabil din Departamentul american al Apărării, sub protecţia anonimatului.

Un al cincilea zbor este aşteptat să sosească în următoarele 24 de ore, "adică cinci zboruri în tot atâtea zile" de când noua tranşă de 800 de milioane de dolari de ajutor militar pentru Ucraina a fost anunţată miercuri de preşedintele Joe Biden, a subliniat el.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că primul transport a sosit la 48 de ore după semnarea ordinului executiv de autorizare a transportului de arme, o rapiditate "fără precedent".

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, într-un nou discurs, că armata rusă a încedput “bătălia pentru Donbas”.

“În estul şi sudul ţării noastre, ocupanţii încearcă să atace într-un mod mai dur decât înainte. Ei pun presiune, căutând un punct slab în apărarea statului nostru ca să meargă acolo cu principalele forţe.

Aparent, generali ruşi, obişnuiţi să neglijeze orice pierderi, au ucis deja atât de mulţi soldaţi ruşi încât chiar şi ei vor trebui să fie mai atenţi, pentru că nu va mai rămâne niciunul ca să atace.

Totuşi, ei nu ar trebui să spere că asta îi va ajuta. Este doar o chestiune de timp ca întregul nostru teritoriu să fie eliberat. Se poate spune acum că trupele ruse au început bătălia pentru Donbas, pentru care se pregăteau de mult timp. O foarte mare parte a întregii armate a Rusiei se concentrează acum pe această ofensivă”, a spus Zelenski.