Foreign Policy: NATO, în pragul unei crize. Două țări europene sunt aproape de război
Alianța Nord-Atlantică (NATO) este în pragul unei crize, din cauza relațiilor tensionate dintre Grecia și Turcia. Pe parcursul secolului al XX-lea, cele două țări au fost de mai multe ori în pragul unui război.
O astfel de situație ar fi putut izbucni în anul 1996, când autoritățile turce și cele elene au disputat insula Imia, însă dezastrul a fost evitat prin implicarea Statelor Unite.
Conflictul a fost reaprins luni, când premierul turc Binali Yildrim a susținut, în cadrul unui eveniment la care a participat la Ankara, că paza de coastă a Turciei a înlăturat un steag al Greciei de pe o insuliță situată în apropiere de insula Fournoi, după ce îl amplasaseră acolo trei cetățeni greci. În replică, Statul Major al Apărării Naționale Elene a răspuns precizând că în ultimele 48 de ore nu a fost observată în zonă nicio ambarcațiune turcă. Totodată, primaul din Fournoi a vizitat insulița, anunțând că steagul este la locul luni, scrie Foreign Policy.
Declarațiile premierului turc au venit după un incident aviatic care a avut loc săptămâna trecută. Un pilot grec și-a pierdut viața, după ce avionul său s-a prăbușit în timp ce se întorcea într-o bază de la o misiune de interceptare a luptătorilor turci care se aflau la aproximativ 16 kilometri nord de insula Skyros.
Președintele Recep Tayyip Erdogan și premierul Binali Yildrim au transmis condoleanțe lui Alexis Tsipras, într-o încercare diplomatică de a detensiona situația, însă opinia publică din Grecia crede că responsabile pentru tragedie sunt autoritățile din Turcia. Ceea ce îi înfurie pe greci este și că doi ofițeri din armata elenă au fost condamnați la închisoare în Turcia, fiind acuzați de spionaj. De cealaltă parte, doar în luna aprilie avioanele turcești au intrat ilegal în spațiul aerian al Greciei.
Insulița de la care a izbucnit recenta dispută, cunoscută drept Anthropofagos, face parte din ceea ce Ankara consideră că ar fi „zonele gri” – zone din Marea Egee a căror jurisdicție este disputată. Pe de altă parte, Grecia nu recunoaște existența unor zone neutre, în conformitate cu Tratatul de la Lausanne și dreptul internațional.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan afirma, în cadrul unei vizite efectuate în anul 2017 la Atena, că ar trebui rediscutat acest tratat, folosind drept justificare existența unui grup minoritar vorbitor de limbă turcă într-o regiune din nordul Greciei.
Retorică „irațională” de ambele părți
În ciuda climatului tensionat la nivel internațional, ambele țări se avântă într-o retorică irațională, notează Foreign Policy. În Turcia, Erdogan și partidul său promovează discursuri chiar mai agresive la adresa Greciei, în timp ce cel mai mare partid de opoziție este condus de Kemal Kilicdarogly, un bărbat care susține că Turcia trebuie să recapete 18 insule ocupate în prezent de Grecia.
La rândul său, premierul Alexis Tsipras sugerează că Recep Tayip Erdogan se comportă precum „un sultan”, în timp ce partidul de centru-dreapta susține că Turcia este „o țară cu regim autoritar care produce instabilitate și tensiune în regiune.”
Modul în care premierul grec gestionează conflictul cu Turcia aduce în discuție, mai degrabă, situația din propriul Guvern, în condițiile în care Ministerul Apărării Naționale este condus de Panos Kammenos, liderul Grecilor Independenți, partid care face parte din coaliția de guvernare. Potrivit sursei citate, parteneriatul dintre Syriza și Grecii Independenți a fost dintotdeauna „bizar”, dar în contextul actualelor conflicte cu Turcia începe să capete contur, întrucât singurul lucru pe care l-au avut în comun anterior a fost că s-au opus măsurilor de austeritate.
Partidul lui Tsipras, „sabotat” de partenerul de guvernare
În timp ce partidul Syriza își are rădăcinile în stânga radicală, Kammenos provine dintr-o formațiune populistă și naționalistă. Liderul Grecilor Independenți ar avea conexiuni atât cu președintele american Donald Trump, prin intermediul fostului consilier George Papadopoulos, cât și cu președintele rus Vladimir Putin, prin intermediul omului de afaceri și fost parlamentar Ivan Savvidis. Deși acesta l-a ajutat pe Tsipras în ceea ce privește funcționarea statului, i-a dat „bătăi de cap” frecvente pe problemele de politică externă, mai notează FP.
Kammenos și partidul său l-au pus frecvent pe Tsipras într-o poziție dificilă, făcând afirmații și denunțuri agresive la adresa Turciei. În calitate de ministru al Apărării, Kammenos a provocat în mod repetat turcii, îndemnându-i „să vină și să le ia”, cu referire la insulele disputate.
După incidentul de luni seara, adjunctul ministrului Apărării a precizat că Grecia a ajuns în pragul unui „război nedeclarat în Egee.”
Astfel, o problemă reală pentru Grecia este strategia de provocare din partea Turciei, una care a început înainte de Erdogan. Jurnaliștii FP subliniază că tot ce a făcut actualul lider al Turciei a fost să amplifice această strategie. În acest context, grecii se tem că țara se îndreaptă spre un conflict pe care nu și-l dorește, în timp ce NATO pare să nu dorească să se amestece în acest război al declarațiilor. Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a explicat că acest conflict „nu este o problemă a NATO.”
Pentru ca războiul cuvintelor să nu se transforme într-unul militar este nevoie de implicarea tuturor părților, ceea ce este improbabil, mai notează sursa citată.
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
