Doliu și stare de urgență în Liban. Bilanțul a urcat la 135 de morți și peste 5.000 de răniți

Cel puţin 135 de oameni au murit, iar numărul răniților trece de 5.000. Însă bilanțul este în creștere, pentru că echipele de salvare caută supraviețuitori printre ruine.

De vină pentru această catastrofă ar fi fost peste 2.700 de tone de azotat de amoniu, confiscate de pe o navă şi ţinute de ani de zile într-un depozit în condiţii precare.

Autoritățile au deschis o anchetă pentru neglijență și mai mulți oficiali ai portului au fost plasați în arest la domiciliu.

Între timp, tot mai multe țări trimit ajutoare și echipe de specialiști în regiune.

Citește și

Neglijențele care au dus la explozia devastatoare din Beirut. Se va desfășura o anchetă internațională

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Un avion cu 20 de tone de provizii medicale de la OMS a ajuns la Beirut

Douăzeci de tone de provizii medicale din partea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), necesare pentru a trata persoanele rănite în explozia uriaşă produsă marţi în portul din Beirut, au ajuns în capitala Libanului, a anunţat joi agenţia specializată a ONU, transmite dpa.

Proviziile medicale sunt suficiente pentru a acoperi necesarul a 1.000 de intervenţii în caz de traumă şi a 1.000 de intervenţii chirurgicale.

Agenţia ONU a anunţat că ajutoarele vor fi distribuite spitalelor din întregul Liban care au primit pacienţi de la Beirut, în contextul în care trei spitale din capitala libaneză nu mai sunt funcţionale, iar două au fost parţial afectate de explozie.

„Rar a fost atât de greu testată rezistenţa legendară a poporului libanez”, a notat OMS într-o declaraţie de presă, remarcând că explozia de marţi s-a suprapus revoltelor civile, crizei economice, pandemiei de COVID-19 şi poverii pe care o reprezintă găzduirea a aproape 900.000 de refugiaţi sirieni.

Peste 137 de oameni şi-au pierdut viaţa şi mai bine de 5.000 au fost răniţi în explozia unei încărcături de 2.750 de tone de azotat de amoniu stocate într-un depozit din port, timp de şase ani, fără măsuri de siguranţă.

300.000 de oameni au rămas fără locuințe

Explozia a devastat portul Beirut și a lăsat trei sute de mii de oameni fără un acoperiș deasupra capului. Toate depozitele și halele aflate în apropiere au fost făcute una cu pământul.

În locul în care s-a produs deflagrația a apărut un crater uriaș, care s-a umplut rapid cu apă, după cum se observă în imaginile surprinse din satelit.

Pe o rază de kilometri întregi în jurul portului, peisajul este unul apocaliptic - clădiri pulverizate de suflul exploziei și mașini răsturnate ca după tornadă. Clădirile rămase în picioare nu mai au fațade și ferestre, iar străzile sunt pline de mormane de moloz și de bucăți de sticlă.

Mărturiile unei românce stabilite în Beirut

Mărturiile oamenilor sunt cutremurătoare. O româncă stabilită în Beirut era în trafic în acele clipe.

Rim Sbeiti, româncă stabilită în Beirut: „A căzut ceva pe mașina mea, tot geamul pe mine. Și a venit un TIR foarte mare, m-a mișcat toată. Panică. Am început să plâng, să țip. Mă gândeam că am murit, că a venit să ne omoare. Nu știu ce mă gândeam eu atunci. Niște fete pline de sânge m-au scos. Ne-am dat la o parte că ziceam că mai vine încă o bombă. Lume cu sânge, nu că aveau un pic de sânge, erau plini de sânge.”

O mireasă a fost surprinsă de deflagrație în timpul sesiunii foto. Era la distanță de port, dar suflul exploziei s-a resimțit puternic.

Mulți oameni au rămas prinși sub dărâmături. Echipele de salvare au intervenit contracronometru pentru a-i recupera, însă distrugerile sunt la o scară atât de mare încât nu se poate acționa peste tot. O tânără al cărei tată lucra în silozul de lângă locul deflagrației spune că nu mai știe nimic despre el. Speră să-l găsească în viață, dar șansele scad odată cu trecerea timpului.

Tatiana Hasrouty, fata unui dispărut: „Credem că e încă blocat acolo, sub dărâmături acolo unde clădirea s-a crăpat. Autoritățile nu-i caută acolo unde ar putea fi. Ne-au spus că nu au cu ce. Nu au mașînării sau utilaje de construcție să dea resturile la o parte și să-i găsească.”

Un bărbat a fost scos de sub dărâmături după 16 ore

În tot acest haos apar și vești bune. Un bărbat a fost scos viu de sub un morman de moloz la 16 ore de la explozie. A fost dus la spital cu multiple fracturi și răni deschise.

Spitalele au fost copleșite de numărul uriaș de răniți. Cele aflate în preajma deflagrației au fost avariate de unda de șoc, iar victimele nu mai pot fi tratate acolo. Pacienții din acele unități medicale au fost mutați.

Dr. Kamal Haddad, Saint George Hospital: „Avem distrugeri pe toate cele cinci etaje. Încă de noaptea trecută i-am evacuat pe bolnavi pe terenul din fața spitalului și îi îngrijim acolo. Am împărțit pacienții, unii dintre ei trebuie să fie transferați la alte spitale și pe alții i-am mutat deja la alte clinici unde pot fi îngrijiți după nevoi.”

Oamenii și-au pierdut micile afaceri

Pentru supraviețuitori urmează o perioadă extrem de dificilă. Oamenii nu și-au pierdut doar casele, ci și micile afaceri de pe urma cărora trăiau.

Rima Maktabi, UK Bureau Chief, Al Arabiya: „Ne-am pierdut casele, i-am pierdut pe cei dragi, ne-am pierdut visele. Cei mai mulți dintre noi am lucrat din greu ca să ajungem în acele case și apartamente. Iar oamenii... peste tot în jurul meu, au dispărut oameni în doar două secunde, fără nicio explicație.”

Alex Crawford, jurnalist Sky News: „Toţi cei care au simţit impactul acestei uriaşe explozii sunt în şoc total. Priviţi la urmările acestei deflagraţii feroce, iată ce s-a întâmplat. Acestea sunt blocuri mari de locuinţe. Peste tot pereţii sunt găuriţi, balcoanele au fost spulberate, geamurile au fost sparte, sunt resturi împrăştiate peste tot. Locatarii încearcă să mai recupereze câte ceva din bunurile lor.”

Dezastrul a început de la un incendiu la un depozit de artificii, care s-a extins

Autoritățile libaneze susțin că sursa deflagrației a fost un depozit din port unde erau stocate, în condiții precare, de mai bine de cinci ani, peste 2.700 de tone de azotat de amoniu. Un îngrășământ important, dar și puternic exploziv, care a provocat și la noi o tragedie - în 2004, la Mihăilesti, în Buzău. Dezastrul din Beirut a început cu un incendiu la un depozit de artificii, care s-a extins și la azotatul de amoniu.

Boaz Hayoun, expert israelian în explozibil: „Începe cu un incendiu mărunt, din cauza unor lucrări de mentenanță, a unui sudor, a unei țigări, nu contează. În apropierea artificiilor trebuie să fie toleranță zero la asemenea greșeli. Și suntem siguri că artificiile s-au aprins. Era o cantitate uriașă de artificii acolo și asta e ceea ce a aprins azotatul de amoniu.”

Catastrofa este o lovitură năprasnică pentru Liban. Statul este în pragul colapsului. Cea mai gravă criză economică de la Războiul Civil, încheiat în 1990, este dublată de tulburări politice și proteste.

Numeroase țări și-au oferit sprijinul. Franța a trimis două avioane cu ajutoare medicale și specialiști în misiuni de salvare. La fel și Marea Britanie.

Și Israelul a anunțat că este gata să dea o mână de ajutor, în ciuda conflictelor avute cu Libanul în ultimele decenii. În Tel Aviv, clădirea primăriei a fost luminată în culorile drapelului libanez, în semn de solidaritate cu Beirutul.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"