Cum ajung muncitorii sezonieri din România să lucreze pe salarii mici și în condiții proaste. UE va introduce reguli noi
Scandalul legat de condiţiile în care lucrează şi trăiesc muncitorii sezonieri din România, schimba legile europene.
Europarlamentarii din toate partidele politice au agreat o rezoluţie, prin care cer controale la angajatori şi salarii decente, dar şi înfiinţarea unei baze de date online cu toţi muncitorii sezonieri, pentru a descuraja munca la negru. Documentul ar urma să fie votat săptămâna viitoare şi va fi prezentat apoi Comisiei Europene.
Protestul românilor angajaţi la o fermă din Bonn a fost doar unul dintre scandalurile care au dus la propunerea de modificare a legislaţiei europeane cu privire la drepturile muncitorilor sezonieri. Muncitorii nu erau plătiţi nici măcar la nivelul salariului minim, iar asta era doar una dintre probleme.
Erich Mocanu, reprezentantul unui ONG pentru românii din Germania: "În abatoare, unde erau scandalurile acestea mari, în ultimul timp, salariul minim pe economie este în jur de 12 euro. Pentru a-i păcăli pe muncitori, abatoarele nu mai au angajaţi, ci angajează subcontractori. Ei angajează numai 10 muncitori, le dă şi 8 euro salariu, şi atunci rămâne angajatorul cu bani mulţi în buzunar. Se încasează pentru angajatori milioane de euro şi noi românii muncim pentru ăia 2 lei."
Această situaţie este în Germania, unde Ministerul Muncii deja a început schimbarea legislaţiei. Parlamentarii europeni din toate partidele au agreat însă o rezoluţie, care ar urma să fie votată săptămâna viitoare şi care vizează drepturile tuturor celor care muncesc în alte state.
Dragoș Pîslaru, europarlamentar și coordonatorul rezoluţiei: "Să putem avea la nivel european o coordonare a legislaţiilor din toate ţările, astfel încât să nu avem în Germania o legislaţie mai bună şi în altă ţară o legislaţie mai proastă şi, practic, muncitorii aceştia să cadă în diferenţele între legislaţii."
Concret, iniţiatorii rezoluţiei cer controale pentru firmele care subcontracteaza muncitori, cazare adecvată pentru aceştia, iar costurile să nu fie oprite din salariul negociat iniţial în ţară. În plus, posibilitatea ca oamenii să reclame anonim abuzurile şi, bineînţeles, cotroale la firmele angajatoare după aceste raportări. Ar urma să se creeze o bază de date cu toţi cei care lucrează în alte state.
Dragoș Pîslaru: "Sunt oameni care lucrează fără să primească contracte de muncă. În momentul în care cineva pleacă dintr-un stat membru şi lucrează în alt stat membru şi statul de origine şi statul gazdă ştiu că acel muncitor este acolo."
În total, 17 milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene muncesc în alte ţări. 1,4 milioane sunt sezonieri şi transfrontalieri, cei mai mulţi din ţările din estul Europei.
