Analiză The Guardian: Tacticile distructive ale Rusiei în Ucraina nu fac decât să-i expună şi mai mult slăbiciunea
Noua strategie rusă de a viza infrastructura ce aduce lumină, căldură şi apă în milioane de case ucrainene dezvăluie propria slăbiciune a Rusiei şi disperarea sa în faţa unei rezistenţe ucrainene sfidătoare, se arată într-o analiză marca The Guardian.
Kremlinul a crezut că va captura cu uşurinţă Ucraina şi va cuceri Kievul în câteva zile, dar acum, după mai bine de nouă luni de la începutul războiului său dezastruos în Ucraina, noua strategie rusă de a viza infrastructura ce aduce lumină, căldură şi apă în milioane de case ucrainene dezvăluie propria slăbiciune a Rusiei şi disperarea sa în faţa unei rezistenţe ucrainene sfidătoare, scrie Andrew Roth, corespondentul la Moscova al cotidianului "The Guardian", potrivit News.ro.
Neputinţa Rusiei - şi amploarea distrugerilor provocate de Moscova împotriva teritoriului pe care îl consideră al său - a răzbătut şi în declaraţiile oficiale într-un moment în care Kremlinul încearcă să lase Ucraina într-o stare dezastruoasă în pragul unei ierni aspre. Când şi când, oficialii ruşi compară distrugerile din oraşele ucrainene şi strategia folosită cu cele din al Doilea Război Mondial şi aproape că recunosc o tactică a pământului pârjolit.
La conferinţă de presă anuală susţinută joi, ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a primit o întrebare incomodă despre bombardarea Hersonului, un oraş pe care a pretins că l-a anexat în septembrie şi din care armata rusă s-a retras apoi în noiembrie, iar acum îl bombardează în mod regulat de pe malul opus al fluviului Nipru. "Cum puteţi justifica atacurile cu rachete asupra populaţiei civile, a infrastructurii, privarea oamenilor de accesul la apă şi electricitate, inclusiv în zona Herson, pe care Rusia o consideră teritoriul său?", a fost întrebat Lavrov. "Oraşul Stalingrad a fost teritoriul nostru", a răspuns Lavrov, referindu-se la oraşul modern Volgograd, care a fost scena celei mai sângeroase bătălii din cel de-al Doilea Război Mondial. "I-am lovit pe germani, în aşa fel încât au fugit de acolo", a argumentat Lavrov.
Planurile Moscovei, date peste cap
Actuala strategie a Moscovei contrastează puternic cu planul iniţial al Rusiei: o lovitură fulgerătoare asupra Kievului şi a altor oraşe, care le-ar fi permis să preia controlul asupra ţării şi asupra infrastructurii sale cheie în câteva săptămâni. "Această campanie nu viza infrastructura critică, cum ar fi centralele electrice şi căile ferate, deoarece acestea erau vitale pentru planurile Rusiei de a ocupa ţara", se arată într-un raport publicat săptămâna aceasta de thinktank-ul britanic Royal United Services Institute (RUSI), care dezvăluie detalii din ordinele oficiale capturate de la trupele ruseşti în retragere.
"Eliminarea conducerii politice a Ucrainei era în primul rând o sarcină pentru serviciile speciale ale Rusiei. O altă linie de efort, alocată forţelor speciale şi trupelor de asalt aerian ale Rusiei, era capturarea centralelor electrice, a aerodromurilor, a rezervelor de apă, a Băncii Centrale şi a Parlamentului Ucrainei", arată raportul RUSI.
Acum, pare să fie valabil contrariul. În timp ce atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice au fost concepute pentru a-şi arăta forţa, venind la scurt timp după ce a fost nevoită să se retragă din oraşe şi localităţi cheie din sud-estul Ucrainei, ele expun totuşi o slăbiciune clară a Rusiei odată cu intrarea în iarnă. Vladimir Putin a apărat atacurile împotriva infrastructurii ucrainene, încercând să le echivaleze cu presupusele atacuri ucrainene asupra unor regiuni de frontieră ruseşti şi cu explozia de pe podul Kerci. Vineri, într-o discuţie la telefon, el i-a spus cancelarului german Olaf Scholz că atacurile au fost un "răspuns forţat şi inevitabil la atacurile provocatoare ale Kievului împotriva infrastructurii civile a Rusiei, inclusiv asupra podului Crimeea şi a instalaţiilor energetice".
Propagandiștii Kremlinului își schimbă discursul
Experţii şi propagandiştii ruşi de top au recunoscut în mod deschis că Rusia nu are altă strategie: de la planul de a captura Ucraina, s-a trecut acum la un plan de a paraliza pur şi simplu ţara. Făcând acest lucru, spun ei publicului, Rusia s-ar proteja ca să nu sufere, în fapt, o înfrângere şi mai mare.
"Ei plănuiesc să ne ia Crimeea", a proclamat Margarita Simonian, şefa televiziunii Russia Today.
Deşi nu există indicii că Ucraina ar plănui o operaţiune iminentă spre Crimeea, au început să apară fortificaţii de-a lungul frontului rusesc al conflictului, ceea ce arată că ruşii se străduiesc să-şi pastreze terenul.
"Şi noi facem singurul lucru pe care îl putem face în această situaţie: îi bombardăm. Îi bombardăm în fiecare zi. Le bombardăm infrastructura. Dumnezeu ştie că nu este ceea ce ne-am dorit. Ştiu că nici liderii noştri nu şi-au dorit acest lucru", a spus Simonian.
O strategie greu de vândut publicului
Fie că este sau nu cazul, este clar că Rusia a abandonat pretenţiile unui război purtat cu reţinere. Potrivit planurilor raportate de RUSI, Rusia se află pe un teritoriu necunoscut: serviciul său de securitate FSB nu s-a deranjat niciodată să facă planuri alternative şi nici nu a avut în vedere un alt rezultat decât propriul succes.
Dar noua strategie, care vizează infrastructura civilă, este mai greu de vândut publicului rus. O persoană care ocupă o funcţie de conducere la o agenţie media de stat a declarat că editorii au fost încurajaţi să se concentreze asupra modului în care loviturile afectează armata ucraineană şi să nu zăbovească asupra impactului lor umanitar.
Pe de altă parte, există mesaje contradictorii. Oficiali de rang înalt, precum fostul preşedinte Dmitri Medvedev, au jubilat în mod deschis la dezastrul umanitar cu care se confruntă Ucraina, scriind că mai întâi Rusia trebuie să câştige, iar după aceea "vom rezolva problema luminilor". Cu toate acestea, la televizor, marionetele care susţin războiul se concentrează pe cele mai pesimiste scenarii, în timp ce Rusia continuă să cedeze teren şi pare să nu aibă un răspuns pentru a contracara avansul ucrainean.
Vladimir Soloviev, popularul prezentator de televiziune, aduce în mod regulat în discuţie posibilitatea ca Rusia să folosească o armă nucleară, dacă simte că peninsula Crimeea, anexată ilegal în 2014, este ameninţată. Alţii folosesc argumente similare pentru a încerca să întărească încrederea naţională, susţinând că ţara este pe punctul de a fi sfâşiată. "Ce ne pasă dacă un alt cartier al Kievului rămâne fără lumină sau dispare?", a declarat Simonian în timpul unei emisiuni cu Soloviev. În plus, ea a avertizat că liderii ruşi ar putea fi trimişi în faţa unui tribunal de la Haga, dacă ar pierde războiul. Logica ei este simplă: Rusia nu mai are cale de întoarcere acum.
.webp)
