Aliații NATO trimit aeronave încărcate cu arme și muniții către Ucraina. Care este poziția Germaniei
Președintele Iohannis a participat, marți seara, la o videoconferință în format restrâns pe tema războiului, alături de Joe Biden, de liderii Uniunii Europene și NATO.
Aliații au decis să sporească ajutoarele militare pentru Kiev, iar Statele Unite, Olanda, Finlanda și Canada au anunțat deja că în următoarele ore vor ajunge în țara vecină mai multe avioane cu echipamente și armament greu.
După reuniunea la nivel înalt, președintele american a refuzat să detalieze ce s-a discutat, dar a confirmat laconic faptul că Washingtonul accelerează ritmul înarmării Ucrainei.
Joe Biden, președintele SUA: “(- Domnule președinte, veți trimite mai multă artilerie Ucrainei?) Da”.
În cadrul consultărilor în format restrâns, la care a mai participat, printre alții, și prim-ministrul japonez Fumio Kishida, președintele Iohannis a cerut crearea accelerată a unui grup de luptă în România, pentru consolidarea flancului estic al NATO.
“Liderii au evaluat strategia cuprinzătoare de sprijin pentru Ucraina, pe toate dimensiunile, și au abordat măsurile ferme și coordonate de răspuns întreprinse de comunitatea internațională, cu referire la pachetele extinse de sancțiuni, pentru contracararea acțiunilor Rusiei”, a transmis Administrația Prezidențială.
Statele vestice anunță noi transporturi de echipamente militare și armament către Ucraina
Potrivit oficialilor americani, SUA vor trimite 7 aeronave încărcate cu arme și muniții în următoarele 24 de ore. Pe listă e artilerie grea, dar și drone și radare. Finlanda trimite, la rândul ei, un al treilea transport militar către Kiev, dar conținutul lui e secret. Iar Olanda a anunțat că va livra Ucrainei armament greu, inclusiv transportoare blindate.
Pe de altă parte, cancelarul german Olaf Scholz a declarat, după discuțiile cu partenerii NATO, că armata germană nu are ce dona Ucrainei. În schimb, Kievul poate cumpăra armament de la uzinele germane, iar Berlinul va plăti nota.
Olaf Scholz, cancelarul Germaniei: “Am cerut industriei militare germane să ne spună ce materiale pot oferi în viitorul apropiat. Ucraina a ales din această listă și noi vom oferi banii necesari pentru aceste achiziții”.
Ajutoarele militare nu sunt pe placul Moscovei, care a acuzat Occidentul că alimentează Ucraina cu muniție ca să prelungească războiul.
Serghei Șoigu, ministrul rus al Apărării: „Statele Unite și tările occidentale fac tot ce pot să prelungească "operațiunea militară specială" din Ucraina. Livrările continue de arme demonstrează intenția Vestului de a împinge Kievul să lupte până la ultimul ucrainean”.
Rusia nu mizează doar pe războiul clasic, ci și pe cel informațional. Potrivit ministerului rus al Apărării, în Ucraina ar activa și mercenari români, în rândurile unităților ucrainene. Informația e negată de ministrul român al Apărării.
Vasile Dîncu, ministrul român al Apărării: ”E propaganda Rusiei, care încearcă continuu să arate multe lucruri, în primul rând vrea să arate opiniei publice interne că există un razboi în care Rusia se luptă cu toată lumea. Felul în care e făcută această comunicare, cu date foarte precise, vrea să arate cât mai multă precizie. E un efect de retorică propagandistică”.
Comisia Europeană a anunțat că pregătește o nouă rundă de sancțiuni pentru Rusia și a respins acuzația ministrului rus al Apărării.
Eric Mamer, European Commission chief spokesperson: “Războiul se poate opri astăzi, dacă Rusia decide să-l oprească. Nu are nicio legătură cu livrările de arme către Ucraina. Ucraina doar se apără. Iar războiul va înceta în ziua în care Rusia decide să-l oprească”.
Comisia Europeană caută soluții pentru a impune sancțiuni și în domeniul petrolului. Potrivit ministrul de Externe francez, președintele Macron încearcă să-i convingă pe ceilalți lideri europeni să renunțe la importurile de petrol rusesc, dar fără succes, cel puțin până acum.
 (11).webp)
