Ruine de 2.000 de ani ținute de autorități în mizerie. UE ne-a oferit bani pentru restaurare
Deşi au avut peste 10 milioane de euro la dispoziţie, autorităţile nu au fost în stare, în nouă ani, să restaureze un picior de pod. Asta în timp ce românii au făcut podul cu totul în numai 2 ani.
Ne referim la ruinele vechi de două milenii de la Drobeta Turnu Severin, construite de Apolodor din Damasc, de care noi ne batem joc şi pe care le ţinem în mocirlă şi gunoaie.
Avem un potenţial turistic enorm, dar ne batem joc de el. Dovadă stă şi ruină podului roman de la Drobeta Turnu Severin construit acum 2.000 de ani de Apolodor din Damasc.
Cunoscut drept Podul lui Traian - acest vestigiu istoric aparţine patrimoniului cultural naţional şi demonstrează că nu suntem în stare nici să facem turism, nici să protejăm monumentele. Ceea ce au reuşit romanii să construiască în numai doi ani, nu au reuşit românii să restaureze în nouă ani, deşi Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziţie peste 10 milioane de euro.
Echipa de la Inspectorul PRO a mers să viziteze ce a mai rămas din piciorul podului lui Traian - obiectiv turistic de referinţă din Drobeta Turnu-Severin. Ne-a fost practic imposibil să găsim un indicator.
Reporter: "Piciorul Podului lui Traian unde este?"
Tânăr: "Nu ştiu dacă-l găsiţi. Mergeţi în faţă şi treceţi calea ferată în stânga."
Reporter: "Îl găsim la un moment dat."
Bărbat: "Pe marginea Dunării."
Reporter: "Păcat că nu există şi-un indicator."
Femeie: "Nu există, nici eu n-am mai fost de 15 ani".
Spre ruină am înţeles rapid de ce Consiliul Judeţean Mehedinţi nu promovează aceste vestigii: nu s-au îngrijit să le restaureze. Şi, în plus, drumul de acces către monument este o ruşine.
Localnic: "A fost şi ea amenajată odată şi au distrus-o. Uşor, uşor au lăsat-o în paragină."
Consiliul Judeţean Mehedinţi a primit în 2010 o sumă uriaşă de la Uniunea Europena: 10,6 milioane de euro. Autorităţile locale au promis atunci că vor reda circuitului turistic ruina podului şi Muzeul Regiunii Porţilor de Fier. Ambele proiecte ar fi trebuit încheiate până în 2015. Ori ele nu sunt gata nici azi.
Ramona Țintea: "Aşa arată, pe malul românesc, piciorul podului lui Traian. O zonă total neîngrijită, plină de buruieni, pompe, peturi. Nimeni să te aştepte să povestească despre istoria acestui loc."
Am găsit ruina podului într-o cuvă de beton plină cu apă clocită, urât mirositoare. O pompă cu furtun, menită să evacueze infiltraţiile era întinsă până în Dunăre. Dar nu funcţiona.
Femeie: "De câţiva ani se chinuie, să scoată apa."
Reporter: "Se chinuie de ani buni să scoată apa?"
Femeie: "Lucrează, iese apa".
Silvia Tranca - de doi ani director al Direcţiei Mangementul Proiectului, Dezvoltare Durabilă şi Turism la Consiliul Judeţean Mehedinţi - susţine că s-a ajuns aici din cauza arhitectului.
Acesta ar fi greşit proiectarea. N-a prevăzut conservarea monumentului, a trecut direct la lucrări şi asta a afectat ruină. Acum proiectul se reia de la zero. Cu alţi bani. Şi cu alt plan!
Silvia Trancă: "A fost o soluţie tehnică dată pe piciorul podului, care între timp, s-a demonstrat că nu este viabilă. Nu a fost corectă şi Institutul Naţional al Patrimoniului a sistat lucrările."
Reporter: "Deci, este o greşeală a arhitectului?"
Silvia Tranca: "Da. Ministrul Culturii la vremea aceea a dat un aviz că este ok acea soluţie tehnică".
Deşi soluţia tehnică a fost greşită nimeni nu răspunde. După cum recunoaşte şi Alexandru Pugna - secretar de stat în Ministerul Culturii.
Alexandru Pugna: "Dacă astăzi constatăm că acel proiect nu a fost viabil, ce facem? Cei care au finanţat acest proiect trebuie să răspundă."
De cealaltă parte a fluviului, sârbii ne dau şi la istorie o lecţie. Pe malul vecin - unde a rămas, ca şi la noi, tot un picior de pod - lucrurile stau altfel. Kladovo este numele localităţii unde se afla ruina lor.
Ramona Țintea: "Cum am intrat în Kladovo, am şi găsit indicatorul cu unul dintre cele mai importante obiective turistice ale zonei. Este vorba de piciorul podului lui Traian. Practic, sârbii îşi promovează valorile. La noi, în Drobeta - Turnu Severin, nu am găsit astfel de indicatoare."
Monumentul se afla la ieşirea din oraş. Iar turiştii au aici două posibilităţi: fie să vină cu maşina, fie să închirieze biciclete.
Drumul este asfaltat, iarba tăiată şi gunoaiele strânse. Ruina lor este restaurată. Şi de fapt întreg peisajul se află la polul opus faţă de ceea ce se poate vedea la noi! Un domn îi întâmpina pe turişti şi, fără să ceară un ban, le spune istoria edificiului.
Ghid: "Este interesant mortarul cu care e zidit podul. Avea cenuşă vulcanică, cu păr de capră şi var. În timpul acela, nu era ciment deloc."
Tot de la el am aflat că până şi românii vizitează piciorul lor de pod de vreme ce noi îl ţinem pe al nostru îngropat în mizerie şi gunoaie.
Ghid: "Toată ziua vin aici români. Vin din Constanța, Tulcea, Craiova, Arad, Timişoara, Cluj."
Sârbii ştiu aşadar să facă turism şi să lase vizitatorilor un sentiment plăcut, chiar dacă istoria podului este legată în principal de noi. Şi nu de ei.
Iar noi rămânem cu revolta şi frustrarea că ceea ce a construit celebrul arhitect roman Apolodor din Damasc în 2 ani - de al cărui nume se leagă şi Columna lui Traian de la Roma - nu am reuşit noi să restaurăm în aproape un deceniu.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
