iLikeIT. Drone, roboți și alte gadgeturi inedite pentru agricultură, prezentate de Iulia Ionescu
Avem parte, acum, de o mostră de inovație care ar putea sălta rapid România în topul celor mai productive state din Uniunea Europeană.
Agricultura nu este doar un domeniu cu o rată de absorbție fulminantă a banilor europeni, ci și teren fertil pentru testarea gadgeturilor.
Și când spun asta nu mă refer la mersul cu mobilul pe câmp în căutare de semnal. Nu. Suprafețe agricole uriașe din țara noastră sunt monitorizate cu drone și roboți. Care ajung acolo unde omul simplu nu poate, decât cu eforturi consistente și costuri pe măsură.
Este drept, nici tehnologia momentului nu este ieftină: vorbim despre investiții de zeci, poate sute de mii de euro. Merită însă fiecare bănuț.
Suntem la 60 de kilometri de Bucureșți, pe un domeniu imens. Aproape o sută de hectare de viță de vie, la care se adaugă pomi fructiferi, culturi de căpșuni și nu numai. Lesne, deci, de înțeles rolul tehnologiei...acolo unde omul e mic, mic de tot.
Dronele de precizie monitorizează terenurile agricole. Intervin atunci când depistează, de exemplu, probleme în culturile de grâu, în funcție de variațiile de culoare. Una singură poate să coste și 30 de mii euro.
Marcel Ionescu, Agricloud: „Agricultura de precizie pe care noi o promovăm înseamnă management al suprafețelor foarte mari pe care fermierul le administrează pe centimetru pătrat. Noi luăm fiecare suprafața, o împărțim ca o tablă de șah și așa știm ce se întâmplă cu fiecare plantă sau grup de plante din aceea zonă. O suprafață de 500 – 1000 de hectare îți ia foarte mult timp s-o vezi. În momentul în care am pus o dronă în 20 de minute am cules toate datele și i le arătăm fermierului pe ecranul lui.”
Datele sunt strânse cu ajutorul unor camere video spectrale și multispectrale, care văd în diferite nuanțe tot ceea ce pentru noi este verde. Așa sunt depistate mult mai ușor posibilele anomalii din culturi. Acolo unde nu ajung dronele...intervin roboții.
El este Nero și costă aproximativ 25.000 de euro. A fost adus din China, dar ceea ce face el acum, aici, nu a mai făcut-o nicăieri altundeva. Inspectează și analizează culturile agricole de la nivelul solului.
Ana Maria Stancu, Bucharest Robots: „După ce am analizat mai multe soluții robotice am decis că un astfel de câine este cel mai potrivit să treacă pe lângă vie, să ia imagini și să poată să transmită date care să fie analizate și să dea alerte timpurii de boală. Are și cameră termală. Acum ne descoperă ca persoane. Ne identifică, practic. Astfel de roboți au devenit destul de comuni acum. Inclusiv poți să găsești pe internet un proiect open source să-l faci, însă acesta este accesibil ca preț, dar este și foarte eficient. De exemplu, funcționează pe un sistem pneumatic în care simte prsiune atunci când merge. Poate să meargă inclusiv autonom. Și atunci tu poți să stai să-ți bei cafeaua și să vezi pe telecomandă ce vede câinele și el să-și facă traseul. Trimite datele în cloud. Sunt analizate și îți trimite tot pe telefon.”
Ana Maria Stancu, Bucharest Robots: „Vița-de-vie, dacă se îmbolnăvește, poate să dea alerte. Se vede boala respectivă cu câteva zile înainte. În momentul în care avem această informație, proprietarul sau agronomul sau cine se ocupă de vie poate să intervină și să facă un tratament sau să ia butucul de vie de acolo astfel încât să nu îmbolnăvească și ceilalți butuci de lângă.”
Până se ajunge, însă, în acest punct, fermierii trebuie să se asigure că solul este în perfectă stare, indiferent de condițiile meteo. Pentru asta folosesc drone de erbicidat, care ajung acolo unde utilajele agricole nu au acces.
Cătălin Popa, pilot dronă de precizie: „Dronă are și o cameră ca să poți să vizualizezi, să vezi exact unde mergi. Există și module RTK. Ea poate să meargă cu o precizie de 1 cm. Se stabilește un traseu de zbor.
- Autonomie?
- Autonomia nu este mare pentru că ea îmi ridică 10 kg și merge între 7 și 10 minute cu această cantitate până o stropește. Însă, într-o oră se pot face cam 4 hectare.”
Statele Unite, China sau Australia au făcut progrese enorme în implementarea tehnologie în agricultură. Utilajele fie sunt autonome...fie pot fi transformate, prin instalarea unor sisteme inteligente.
Solul este analizat, în detaliu, timp de un an, înainte de a fi folosit, iar recoltarea se face tot cu ajutorul unor... jucării de dimensiuni impresionante.
Pași uriași s-au făcut și în zootehnie. Vitele sunt monitorizate constant prin intermediul unor medalioane, asemănătoare cu ceasurile inteligente pe care le purtăm zilnic. Și lor li se citesc pulsul, ritmul cardic ori nivelul de stres. Ba chiar numărul de pași.
Sunt hrănite, spălate și mulse cu ajutorul unor sisteme inteligente și trăiesc în spații special create pentru ele, unde există roboți care se asigură că podeaua este mereu curată.
Marcel Ionescu: „Tot ce înseamnă tehnologia în agricultură este prezentă și în România. Vedem o rată de adopție crescută în cadrul asociațiilor de fermieri în tot ceea ce înseamnă tehnologie, observăm beneficiile și credem că România prin tehnologia deja existentă aici poate să ajungă să fie ce a fost odată respectiv grânarul Europei.”
România a încheiat anul 2020 cu un deficit de aproape 2 miliarde de euro în comerțul cu produse agroalimentare. Au crescut importurile și au scăzut exporturile, dar asta este, din păcate, o problemă cu care țara noastră se confruntă de foarte mult timp. Implementarea unor astfel de soluții inteligente ar putea schimba, însă, mult lucrurile..în bine, evident. Agricultura este până la urmă cea mai importantă resursă a noastră sau cel puțin așa ar trebui să fie. Pentru că hrana va fi întotdeuna o prioritate.
România este printre statele europene cu cea mai mare suprafața agricolă utilizată. Producția nu se ridică însă la nivelul așteptărilor. Suntem comparați cu Franța, Italia, Spania sau Polonia, deși nu avem bugetele și resursele lor. Accesul la inovație poate schimba, iată, această realitate.
Etichete: agricultura, gadget, ilikeit,
