Cum se pot finanța întreprinderile sociale. Sunt peste 200.000 de operatori în economia socială din România

În România sunt peste 200.000 de astfel de actori care reprezintă economia socială și sunt peste 160.000 de angajați, mulți dintre ei persoane defavorizate, vulnerabile sau cu dizabilități. Aceste întreprinderi funcționează ca restul afacerilor, însă 90% din profit, sau chiar întreg profitul, este investit pentru atingerea misiunii sociale. Cu un model de business aparte, întreprinderile sociale au acces dificil la surse de finanțare necesare pentru dezvoltare.

Angela Achiței, antreprenor social și președinte ADV România, a fost invitata Ștefanei Todică la emisiunea iBani, unde a vorbit despre provocările economiei sociale și despre înființarea AFIN, o instituție financiară nebancară cu capital integral românesc, dedicată creditării întreprinderilor sociale.

Ștefana Todică: Ce este economia sociala?

Citește și

Franța ar putea avea cea mai mare creștere economică din ultimii 50 de ani

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Angela Achiței: „Reprezintă un al treilea sector, așa cum este denumit la nivelul Uniunii Europene, pentru că are o dinamică aparte, adică generăm și venituri, dar pe de altă parte profitul îl investim pentru un scop social și logica în care începem să funcționăm ca o întreprindere socială, pentru că aceștia sunt actorii economiei sociale, este că identificăm niște probleme în comunitate și vrem să le rezolvăm inclusiv prin activitate economică și să reinvestim 90%, sau chiar profitul, pentru atingerea misiunii sociale, deci ăsta este scopul final. Și așa cum îmi place mie să spun, de fapt vorbim despre afaceri prietenoase cu omul, mediu, și comunitate, adică care duc la creșterea bunăstării și stării de bine a oamenilor și a comunităților în general.
(…) În mare parte aceste entități au angajate persoane din categorii vulnerabile, pentru că așa cum spuneam, este un scop asumat acela de a integra social și persoane din aceste categorii.”

Ștefana Todică: Ne poți da câteva exemple, pe lângă ONG-uri?

Angela Achiței: „ONG-uri, întreprinderile sociale care sunt autorizate și au acest statut. Ele pot fi asociații, fundații, SRL-uri, cooperative, case de ajutor reciproc, cam acestea sunt entitățile economiei sociale și acești actori sunt cei care practic dezvoltă comunitățile.
Exact ca într-o companie clasică, și o întreprindere socială trebuie să fie competitivă pe piață, iar pentru lucrul acesta are nevoie să aibă acces la instrumente de finanțare și să reușească să își dezvolte capacitatea de producție, de prestare servicii, și automat să creeze mai multe locuri de muncă și să genereze un impact social, de mediu mult mai mare în comunitățile în care activează.”

Ștefana Todică: Care sunt riscurile, de ce au aceste întreprinderi probleme de finanțare?

Angela Achiței: „Există riscul de nesustenabilitate. În momentul în care ai acest impact social, ai și costuri mai mari. Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că și antreprenorii sociali nu au cultura aceasta de a înțelege mecanismele financiare și ce înseamnă de fapt un credit și cum ar trebui să îl gestionezi.
De aceea, noi ne-am și propus pe lângă creditare să reușim, să venim și cu servicii suplimentare de suport, de training, să îi ajutăm să își dezvolte afacerile. (...) Pe de altă parte, băncile tradiționale au rigorile lor, care sunt impuse de legislația în vigoare, și atunci ne gândim că un IFN e prima linie, prima treaptă în care noi pregătim acești antreprenori sociali, încep cu credite mai mici, învață și după care pot merge în etapa următoare pentru un credit de dezvoltare la o bancă.
Un IFN vine la pachet cu flexibilitatea aceasta, comparativ cu o bancă, și ne putem adapta pe specificul antreprenorilor sociali.”

Ștefana Todică: Ce va face acest IFN, va acorda credite și va oferi și alte servicii?

Angela Achiței: „Vom avea un mix de produse pentru antreprenorii sociali, credite pentru capital de lucru, credite pentru investiții sau chiar credite mixte și inclusiv pentru cofinanțări pentru fonduri europene, pentru că vedem că vin aceste fonduri și e o oportunitate foarte mare pentru România, dar vin la pachet cu niște condiții de cofinanțare, și atunci credem noi că am putea să îi ajutăm și în acest sens. Și chiar aceste credite matching între granturi. Ceea ce vrem noi să atragem prin organizația neguvernamentală pe care am creat-o, pe lângă AFIN și acest IFN, adică dacă cineva vine la noi cu un plan de afaceri extraordinar și are nevoie, nu știu, de 60.000 de euro, să putem să îi dăm o parte din bani prin IFN, credit, și o parte din bani prin acest ONG nerambursabil, în așa fel încât să îi scădem povara să ramburseze un astfel de credit.”

Ștefana Todică: Cu ce dobânzi vor fi acordate creditele?

Angela Achiței: „Vor fi dobânzile pieței, pentru că trebuie să avem grijă de banii investitorilor și trebuie să fim conștienți de faptul că ne asumăm la rândul nostru acest vot de încredere pe care ni l-au oferit foarte mulți acționari, dar vom încerca poate dacă vom atrage fonduri europene sau investiții suplimentare, din țară sau din afara țării, să reușim să fim flexibili pentru această dobândă în așa fel încât să nu creștem povara antreprenorilor sociali, chiar poate să fim un pic sub nivelul pieței, dar respectând elementele de prudență financiară.”

Ștefana Todică: În ce stadiu este acum IFN-ul?

Angela Achiței: „Noi suntem în proces de constituire și am deschis invitația pentru toți oamenii care vor să investească, fie că sunt persoane fizice sau juridice, să devină acționari. Am pus un tichet minim de 1.500 de lei pentru a deveni acționar, care înseamnă trei acțiuni. Avem deja 90 de acționari care au trimis scrisori de angajament, s-au adunat aproximativ 160.000 de euro. Noi am pus un termen limită, până la 1 aprilie vrem să strângem acest capital social. Suma minimă necesară, conform reglementărilor legislației în vigoare, este de aproximativ 200.000 de euro. Noi suntem optimiști că vom strânge și mai mulți bani și ne bucurăm foarte mult de răspunsul din piață. Noi, la 1 aprilie vom depune actele la Registrul Comerțului din Iași și vom înființa oficial acest IFN, urmând ca ulterior să îl înregistrăm la BNR și după acest lucru să începem activitatea.
Noi estimăm că undeva în iunie-iulie vom lansa pe piață primele produse bancare, primele produse ale IFN-ului și așteptăm să acceseze.”

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"