Cum ne putem proteja de efectele economice ale războiului. Analist financiar: „Cuvântul de bază ar trebui să fie prudența”

×
Codul embed a fost copiat

Războiul din Ucraina și sancțiunile anunțate de țările occidentale împotriva Rusiei vor afecta economia în toată Europa, spun specialiștii, iar efectele se vor vedea mai devreme sau mai târziu și România.

Într-un context deja grav, cu inflație mare, am putea vedea în continuare creșteri de prețuri la pompă, facturi și mai mari la gaz și energie electrică, și scumpiri în lanț alimente, diverse bunuri și servicii.

Ce putem face în această perioadă pentru a ne proteja a explicat Alexandra Smedoiu, analist economic și președinte CFA România, la emisiunea iBani, prezentată de Ștefana Todică.

 

Ștefana Todică: Cât de tare să ne îngrijoreze situația actuală? Au fost analiști europeni în această perioadă care au vorbit despre inflație masivă și chiar recesiune.

Citește și
Dezvoltatorii imobiliari propun noi soluții de siguranță pentru cumpărători. Ce sunt cărțile funciare provizorii
(P) Dezvoltatorii imobiliari propun noi soluții de siguranță pentru cumpărători. Ce sunt cărțile funciare provizorii

Alexandra Smedoiu: Cred că raportat la perioada pandemică, ultimii doi ani, când au fost estimări foarte pesimiste cu privire la evoluția economiei, iată că am depășit acea perioadă, dar cred că cuvântul de bază ar trebui să fie “prudență”. Urmează o perioadă de instabilitate, de incertitudine, trebuie să fim prudenți în tot ceea ce facem: în modul în care economisim, în modul în care investim, în modul în care consumăm și față de tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru.

Ștefana Todică: Vedem deja scumpiri la alimente, facturi mai mari. Ce putem face fiecare dintre noi pentru a ne proteja?

Alexandra Smedoiu: Ce putem face în această perioadă, ma întorc la precauție, dar în niciun caz nu înseamnă să ne închidem în case și să nu mai facem nimic, asta ar fi practic bomboana de pe colivă a economiei. Dimpotrivă, trebuie să ne vedem de viața noastră, trebuie să ne vedem de activitățile și obiceiurile noastre, trebuie să fim mai precauți, asta înseamnă că trebuie să economisim mai mult decât înainte și să încercăm să ne protejăm economiile de această inflație.

Dacă am 100 de euro și depun la bancă cu 2% dobândă însă la finalul anului inflația a fost mai mult de 2% și cursul de schimb s-a devalorizat înseamnă că eu nu am câștigat, ci am pierdut. Și poate cei 100 de euro nu mai sunt 100 de euro, sunt 99, și în plus prețurile au crescut și eu nu mai pot să cumpăr același nivel de bunuri și servicii. Trebuie să ne îndreptăm spre instrumente de economisire care pot să ne ofere o protecție împotriva inflației și aici primul aspect pe care l-aș aduce în discuție e zona de fonduri, vorbim de fonduri mutuale. În perioade de incertitudine, așa cum este aceasta, este de așteptat ca prețul dolarului să fie unul foarte stabil. Atunci m-aș orienta spre fonduri monetare în dolar și de asemenea spre fonduri mutuale care investesc într-un portofoliu mai diversificat de obligațiuni și acțiuni la companii listate din diverse industrii și care pot să ofere acea creștere de preț și de randament care să acopere inflația.

Ștefana Todică: Pe termen scurt? E bine să avem pregătiți niște bani pentru cel mai negru scenariu?

Alexandra Smedoiu: Lăsând la o parte situația geopolitică, opinia mea este că nu trebuie să ținem banii la saltea, cu excepția unui fond de urgență, două-trei salarii, niște bani pe care să pun mâna în caz că s-a întâmplat ceva. Restul economiilor nu au ce să caute în casă la saltea, pentru că ele vor fi erodate de inflație și vor fi erodate foarte puternic în această perioadă, după cum vedem. Fondurile acestea, cele care sunt peste fondul de urgență, trebuie neapărat să se ducă în instrumente financiare, de la cele mai simple, la cele mai compuse, dar cum spuneam, zona de fonduri mutuale e o investiție inițială foarte mică. Nu e niciun motiv pentru care să nu ducem economiile în zona aceea, pentru a fi protejate de inflație.

În ceea ce privește titlurile de stat, aici trebuie să fim atenți să ne uităm pe emisiunile noi, pentru că emisiunile vechi de regulă au rate de dobândă care sunt raportate la fostele rate de inflație. Un instrument din acesta care a fost emis cu foarte mult timp în trecut s-ar putea să aibă o dobândă care să nu mai acopere inflația, deci m-aș uita la zona la emisiuni noi, m-as uita în continuare la leu, dar și la acele monede considerate sigure de investitori în aceste vremuri, dolarul și bineînțeles moneda euro.

Ștefana Todică: Ce ar trebui să facem dacă aveam programate în această perioadă achiziții mari. De exemplu, sunt familii care vor să cumpere o locuință nouă sau o mașină. Ar trebui să cumpărăm sau să mai așteptăm?

Alexandra Smedoiu: De regulă în perioade cu inflație mare, așa cum traversăm acum, bunurile imobiliare sunt considerate bunuri sigure, pentru că de regulă se spune că valoarea unui bun imobiliar nu va scădea niciodată, din contra, va crește. Și vedem preferința investitorilor sau a celor cu economii mai rezistente de a se îndrepta spre această zonă. Totuși, atenție aici pentru că zona imobiliară presupune un capital foarte mare inițial, fie că vorbim de o achiziție cu bani gheață, fie că vorbim de un avans la care se adaugă un credit bancar, vorbim de un capital inițial foarte mare, și atunci când ne uităm la valoarea în timp a investiției, trebuie să avem în vedere și faptul că am și investit foarte mult în acest capital inițial, iar al doilea aspect este ce venit poate produce proprietatea, pentru că ar trebui ca ea fie să constituie locuința principală a familiei, ceea ce înseamnă că îmi înlocuiește o cheltuială cu chiria, fie să producă un venit din chirie și trebuie studiată cu atenție piața chiriilor. Altfel risc să am un activ a cărui valoare în timp va fi dată numai de raportul cerere și ofertă. Nu zic că valoarea în timp nu poate să crească și așa, dar e un risc mai mare pe zona aceasta de imobiliare.

În ceea ce privește alte achiziții de bunuri pe termen îndelungat, în astfel de perioade, de regulă cu cât faci achiziția mai repede, cu atât este mai bine, pentru că acele creșteri de prețuri de care vorbeam se vor reflecta într-un orizont de trei-șase luni în prețul materiilor prime. Dacă ne referim spre exemplu la piața auto, deja există un astfel de efect. A fost o criză pe piața semiconductorilor și atunci lanțurile de aprovizionare s-au repliat. În momentul în care avem creșteri de prețuri la materii prime, creșterile acestea se propagă în costul tuturor componentelor și prețurile vor crește. Același lucru se întâmplă și în prețul de construcție al imobilelor noi, crește prețul materiilor prime, crește salariul persoanei care lucreaza în construcții, deci prețul final o să crească. În această perioadă, dacă avem în plan astfel de achiziții, să ne grăbim.

Ștefana Todică: Ar mai fi o întrebare, dacă chiar ne trebuie acel produs sau acel apartament?

Alexandra Smedoiu: Da, să nu uităm de conceptul de prudență. Nu m-aș arunca la cheltuieli care nu sunt necesare, care nu sunt previzionate în planurile mele. Ar trebui să ne gândim la familia noastră ca la o companie, să avem un buget de venituri și cheltuieli, să ne gândim ce este util, ce este necesar și să nu facem cheltuieli nesăbuite și neplanificate în această perioadă. Mai bine ținem banii, îi investim în instrumente financiare care pot să ne ofere protecție impotriva inflației și astfel putem să fim mai liniștiți și să facem planuri și mai bune pe viitor.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
(P) Dezvoltatorii imobiliari propun noi soluții de siguranță pentru cumpărători. Ce sunt cărțile funciare provizorii
(P) Dezvoltatorii imobiliari propun noi soluții de siguranță pentru cumpărători. Ce sunt cărțile funciare provizorii

2024 a fost un an al provocărilor pentru piața imobiliară. Modificarea cotei TVA a dus la majorări de prețuri în multe cazuri, iar scandalurile din piață au determinat modificări legislative pentru a-i proteja mai bine pe cumpărători.

Cum afectează criza politică economia. Analist economic: „Este un fenomen psihologic mai mult”
Cum afectează criza politică economia. Analist economic: „Este un fenomen psihologic mai mult”

Criza politică din ultimele săptămâni a dus la volatilitate pe pietele financiare. După multe zile în care a înregistrat scăderi serioase, Bursa de Valori București deschide astăzi pe verde, dar situația este fragilă.

Unde să îndreaptă economia României, după alegeri. Două posibile scenarii
Unde să îndreaptă economia României, după alegeri. Două posibile scenarii

Rezultatele alegerilor prezidențiale și parlamentare vor determina și viitorul economic al României. Despre scenariile posibile care ne așteaptă a vorbit Christian Năsulea, profesor de economie mondială, la emisiunea iBani, prezentată de Ștefana Todică.

Recomandări
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție

Începe o săptămână de foc pentru partidele pro-europene care negociază formarea noului Guvern. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR se vor reuni pentru a discuta despre programul comun de guvernare, pe baza datelor din buget.

Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h
Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h

Iarna pare că își intră în drepturi, cel puțin la altitudini mari. Meteorologii anunță că, de la ora 10:00, până marți seara, la ora 21:00, în zona de munte va bate vântul cu până la 90 de km pe oră.

Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989
Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989

Ziua de 16 decembrie 1989 a rămas în istorie ca reprezentând începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu.