Afacerea pornită într-o localitate din Bacău care trimite pe bandă rulantă case din lemn în toată lumea
Cei care vor să-și ducă afacerea la nivelul următor trebuie să știe că până în 2027 Uniunea Europeană pune la bătaie cinci miliarde de euro pentru mediul privat de la noi.
Sunt încurajate investițiile în tehnologie, asemănătoare celei din Comănești, Bacău, unde un antreprenor local produce case din lemn.
Casele din lemn produse în fabrica din Comănești ajung în toate colțurile lumii, din Spania, şi până în Islanda.
Dacă până acum doi ani structura era făcută manual, de muncitori, acum întregul proces este automatizat. Investițiile au triplat numărul de comenzi care au depășit cinci milioane de euro, în 2022.
Această casă din Spania, a fost adusă din România. A venit aici, bucăți, împachetată, într-un tir. A fost concepută în Comănești, județul Bacău, un mic oraș de 20 de mii de locuitori, unde Georgel Merlusca, antreprenor local, construiește case din lemn care ajung în toate colțurile lumii. Cei mai mulți cumpărători sunt din Europa, dar a livrat și în America, Islanda, Panama sau Guyana. Casele prind viață într-o fabrică ridicată cu fonduri europene.
Reporter: Fără fonduri europene ați fi făcut fabrica asta?
Georgel Merlușcă: Da, dar mult mai greu.
Reporter: Cât v-ar fi luat?
Georgel Merlușcă: ”Zece ani."
L-am cunoscut pe antreprenor în fabrica din Comănești, acolo unde fiica sa, cu un master în administrarea afacerilor, în Barcelona, a transformat vechea hală de producție în clădire pentru birouri.
Georgiana Merlușcă: " A fost inițiativa mea de a schimba concepția de firmă tradițională și un mediu tradițional de lucru. Din punctul meu de vedere, era nevoie de a aduce vibe-ul de IT și al companiilor mari în Comănești Bacău".
Din calculator, proiectanții trimit planurile viitoare casei direct în memoria utilajelor performante din fabrică, unde aproape întregul proces de producție este automatizat.
În fabrica de la Comănești, casele sunt construite, perete cu perete, doar din lemn certificat adus, în mare parte, din Finlanda, Suedia sau Austria.
Ca într-un joc lego, casa pleacă, împachetată, către destinatarul final. Pe șantier, montajul durează doar câteva zile.
Inginer de meserie, Georgel Merlușcă a căutat încă din anii '90, o idee de afacere. Era angajat la o societate agricolă când și-a înființat o firmă. Nu a renunțat la serviciu. Fără economii și cu un copil abia născut, trebuia să aibă din ce să-și întreţină familia.
Georgel Merlușcă: "Eram angajat, mă duceam dimineață la serviciu și după amiază până la 12 și pe 1 noaptea, lucram. Eu pe fiică-mea, în primii ani de viață nu o vedeam decât duminică trează. Am început cu mai multe activități, am început cu injecție de mase plastice, am avut un cuptor turcesc de pâine. Dar eu am vrut producție, să simt că din mâna mea a ieșit așa ceva".
La câțiva ani după Revoluție, un german ajuns în România i-a povestit despre mobilierul de grădina. Așa a început să producă foișoare sau case pentru unelte, în micul mic atelier din Comănești, unde avea atunci doar nouă angajați.
A luat credite bancare și s-a încăpățânat să facă export pentru că și-a dorit să lucreze cu piețe "curate" și deschise. Orice profit a fost reinvestit.
Cum încă de acum 20 de ani, antreprenorul visa să fabrice case din lemn pentru locuit, a adunat informații și a început să gândească proiecte.
Nu avea bani pentru utilaje și a aplicat pentru fonduri europene. În 2009, a obținut cinci sute de mii de euro. Iar în 2019, a câștigat o finanțare de încă 1,2 milioane de euro, pentru utilaje performanțe.
Georgel Merlușcă: "Noi am început cu acest proiect din 2015. Cred că l-am depus pe undeva prin 2018 și s-a aprobat 2019 și în ianuarie 2020 deja am început să producem. În timpul ăsta noi am creat această piață, de case în structură, făcând aceste case într-un mod empiric, și deja când am început să lucrăm cu utilajele noi, deja piața era deja făcută".
Ultima investiție în tehnologie i-a triplat cifra de afaceri, care anul trecut a depășit 5,5 milioane de euro. Iar numărul angajaților – toți din zonă - a ajuns la o sută.
Angajat: "Când am venit aici aveam o clădire micuță și câteva utilaje și făceam căsuțe pentru copii și cuști de câini. Am ajuns să lucrăm la ora actuală case de lux. Eu cred că în primul rând a fost deschiderea la nou și dorința de a evolua în permanență".
Ultima investiție: un utilaj performant, luat însă din din fonduri proprii. A costat șase sute de mii de euro.
De fapt, asta fac fondurile europene. Ajută firmele să se dezvolte pentru că ele sunt motorul unei economii sănătoase.
Mediul de afaceri din România a reușit întotdeauna să absoarbă fondurile europene, în ciuda birocrației și a procedurilor greoaie. Din 2007 și până în prezent, din bugetul uniunii europene au intrat peste 10 miliarde de euro în firmele private. Iar alte cinci miliarde de euro sunt alocate mediului de afaceri din România, până în 2027. Ar trebui să fie un exemplu pentru autoritățile statului care, în prezent, au un grad de absorbție a fondurilor europene de 75 la sută, în condițiile în care banii trebuie contractați până la sfârșitul acestui an. Dacă vom reuși sau nu, vom afla în câteva luni.
