Studiu: Una din trei românce ar fi fericită cu un salariu net lunar de cel puţin 1.000 de euro
Una din trei românce ar fi fericită cu un salariu net lunar de cel puţin 1.000 de euro, iar aproape o treime (32%) consideră că pragul de venit personal net lunar de la care s-ar simţi fericite este de 2.000 de euro net, potrivit unui sondaj Dynata.
Aplicaţia financiară Revolut a vrut să afle, cu ajutorul cercetării, care este percepţia româncelor despre veniturile dezirabile şi contribuţia fintech la eliminarea disparităţilor de gen.
Potrivit rezultatelor sondajului, femeile consideră mai mult ca bărbaţii că fericirea adusă de un salariu mare este importantă, 33% dintre ele plasând pragul auto-împlinirii personale aduse de un venit net lunar în intervalul 3.000 - 10.000 euro, faţă de 31% în cazul bărbaţilor. De altfel, acelaşi studiu arată că, anul trecut, 40% dintre femei au beneficiat de o creştere de salariu (egală, superioară sau inferioară inflaţiei), faţă de 49% dintre bărbaţi. Pe de altă parte, 21% dintre respondente nu cred că li se va mări salariul nici în 2023, un procent superior atât mediei la nivel naţional (18%), cât şi celui înregistrat în rândul bărbaţilor.
Aceste rezultate pot fi puse într-un context mai larg, cel al inegalităţilor de gen de natură economică şi financiară şi al evoluţiei acesteia, în timpul pandemiei de COVID-19 şi în ultimele luni, marcate de creşterea costului vieţii, precizează sursa citată.
"Din cauza transformărilor suferite la nivel global de societate din cauza pandemiei de COVID-19 şi a creşterii costului vieţii, peste 64 de milioane de femei şi-au pierdut locurile de muncă, ceea ce s-ar traduce într-o pierdere globală de 800 de miliarde de dolari la nivelul veniturilor individuale, potrivit OXFAM . Totodată, de două ori mai multe tinere şi-au pierdut locurile de muncă, în comparaţie cu bărbaţii", conform aceleiaşi surse.
Potrivit Raportului cu privire la inegalitatea de gen, realizat în 2022 de Forumul Economic Mondial (WEF), citat în comunicatul Revolut, România are o poziţie medie în clasamentul celor 146 de ţări în privinţa indexului general (locul 90, cu 0,698, unde 0 înseamnă imparitate şi 1 paritate). La secţiunea economică (participare economică şi oportunităţi), ţara noastră este pe locul 63, în scădere cu 13 poziţii, de pe locul 50 în 2021. Avem poziţii mai bune la diferenţa de salarizare pentru aceeaşi ocupaţie (poziţia 43) şi la diferenţa dintre veniturile estimate (poziţia 50, femeile având mai puţin cu aproximativ 10.000 de dolari faţă de bărbaţi). România se situează, însă, pe primul loc la reprezentativitatea de gen în rândul angajaţilor tehnici şi al profesioniştilor şi la accesul la servicii de sănătate şi supravieţuire, unde disparitatea este zero. Cele mai slabe scoruri se înregistrează la reprezentarea în mediul politic (locul 122).
Rata de îndatorare individuală şi economisirea sunt două dintre grijile femeilor, după cum arată acelaşi studiu Revolut şi Dynata. Una din cinci femei ar prefera să lichideze creditele şi împrumuturile contractate, dacă ar avea la dispoziţie, pe nepusă masă, 10.000 de euro. O femeie din patru ar folosi aceşti bani pentru a face economii (în lei, în valută sau într-un cont curent fără dobândă, pentru a putea fi uşor accesaţi). 15% dintre femei i-ar folosi pentru a cumpăra un bun mai costisitor (o maşină sau obiecte de folosinţă îndelungată).
O altă constatare a studiului a fost aceea că femeile preferă într-o proporţie mai mare decât bărbaţii ca, în cuplu, să existe atât un cont comun pentru cheltuielile casei, cât şi un cont personal pentru nevoile proprii (29% dintre femei vs. 20% dintre bărbaţi).
