Costurile energiei tot mai mari constituie punctul central al unei dezbateri mai ample privind competitivitatea europeană, care va începe joi la Bruxelles, unde liderii UE se reunesc la Consiliul European de toamnă, transmite Bloomberg, potrivit Agerpres.
Comisia Europeană, brațul executiv al UE, urmează să le spună liderilor europeni că nu există o soluție miraculoasă pentru a combate prețurile ridicate la energie, potrivit unui înalt oficial UE, care a dorit să-și păstreze anonimatul.
Războiul din Iran a adăugat, până în prezent, peste 100 de miliarde de euro la plata Europei pentru importurile de combustibili fosili, lăsând în același timp rezervele de gaze ale regiunii la minime istorice în pragul sezonului de iarnă.
Statele membre ale UE se confruntă cu presiuni similare: plafonarea prețurilor și reducerile de taxe implică un cost fiscal ridicat, într-o perioadă în care bugetele guvernamentale sunt tot mai tensionate. Dobânzile mari complică și mai mult situația.
„Liderii UE se confruntă cu un al doilea șoc energetic în decurs de patru ani. De data aceasta, pe fondul unei datorii publice mai mari și al unor costuri mai ridicate cu împrumuturile”, a declarat Elise Viadere, cercetător la Centre for European Reform.
Soluțiile rapide la dispoziția UE sunt puține.
Comisia Europeană analizează extinderea achizițiilor comune de energie, amânând totodată aplicarea unor norme privind emisiile de metan la importurile de combustibili fosili și prelungind acordarea de ajutoare de stat pentru industriile grav afectate.
Totuși, niciuna dintre aceste măsuri nu contribuie la temperarea prețurilor pe termen scurt, UE rămânând dependentă de importurile de petrol și gaze.
Potrivit unui proiect de document consultat de Bloomberg, liderii UE vor solicita Comisiei Europene să propună măsuri suplimentare pentru a contracara creșterea explozivă a prețurilor la energie pe termen scurt. Documentul nu precizează însă care vor fi aceste măsuri.
Comisia Europeană analizează posibilitatea introducerii, la nivelul întregului bloc comunitar, a unei taxe pe profiturile excepționale realizate de companiile din sectorul energetic.
Această inițiativă amintește de „contribuția de solidaritate” impusă după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, o taxă de 33% aplicată profiturilor excedentare ale companiilor energetice.
De asemenea, a fost introdus un plafon al veniturilor pentru așa-numiții producători de energie electrică „inframarginali”, precum cei din surse eoliene și fotovoltaice.
Însă o astfel de măsură ar putea să se lovească de opoziția unor state membre.
Există, de asemenea, îngrijorări că limitarea profiturilor din industria energetică ar putea descuraja investițiile necesare în rafinării, esențiale pentru a asigura aprovizionarea cetățenilor și a industriei de apărare din regiune.
În opinia directorului adjunct al think-tank-ului Bruegel, Simone Tagliapietra, liderii UE trebuie să privească dincolo de soluțiile pe termen scurt pentru reducerea prețurilor la energie electrică.
„O reducere structurală a prețurilor la electricitate necesită timp și soluții structurale, precum o integrare mai profundă a sistemului european de energie electrică. Fără o direcționare politică fermă din partea liderilor UE pentru a urma această cale, nu este posibil niciun progres real”, a spus Simone Tagliapietra.
