Salariul minim, majorat de la 1 octombrie. Cât ar urma să primească în plus angajații, conform proiectului publicat de Guvern

„Prin prezentul act normativ se propune ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 3.300 lei lunar începând cu data intrării în vigoare a prezentei Hotărâri de Guvern, ceea ce reprezintă o creştere de 10%, faţă de luna septembrie 2023. În luna septembrie din anul 2023 tariful orar este de 18,145 lei/oră pentru un program complet de lucru 165,333 ore pe lună, iar din luna octombrie 2023 tariful orar va fi de 19,96 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,333 ore/lună", se precizează în nota de fundamentare a proiectului.

În România beneficiază în prezent de salariul minim brut garantat în plată un număr de circa 1,5 milioane de salariaţi, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 28% din numărul total de salariaţi activi. De majorarea salariului de bază minim de 3.300 de lei vor beneficia un număr de 1.867.588 salariaţi.

„Majorarea propusă va avea efecte pozitive asupra creşterii economice prin stimularea ocupării, creşterii puterii de cumpărare a salariaţilor şi reducerii muncii la negru. Majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată are impact asupra creşterii consumului cu o influenţă şi asupra importului bunurilor de consum. Creşterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forţă de muncă datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariaţi (femei, tineri etc.)", se spune în nota de fundamentare, potrivit Agerpres.

Potrivit documentului, majorarea salariului de bază minim brut pe ţară influenţează, pe lângă cei 1.867.588 de salariaţi direct afectaţi, şi mult mai multe drepturi şi obligaţii, cum ar fi: modificarea salariului de baza minim brut pe ţară determină creşterea contribuţiei pentru persoane cu handicap neîncadrate, întrucât acest calcul se raportează la salariul minim; modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente/drepturi de proprietate intelectuală, întrucât venitul ales de contribuabil nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice privind veniturile estimate.

Citește și

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

De asemenea, va fi majorat plafonul în funcţie de care persoanelor fizice ce obţin venituri non-salariale le poate reveni obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate, întrucât aceste plafoane se determină în funcţie de nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice pentru veniturile estimate, precum şi majorarea normelor de venit pentru veniturile din activităţi independente impuse pe baza normelor de venit.

Norma de venit pentru fiecare activitate desfăşurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12.

Nu în ultimul rând, modificarea salariului de baza minim brut pe ţară determină creşterea punctului de amendă, întrucât acesta se raportează la salariul minim.

„Măsura creşterii salariului minim afectează multiple sectoare de activitate cum ar fi comerţul, transporturile şi întreprinderile mici şi mijlocii, unde nivelul salariilor este mai mic faţă de medie cu influenţe asupra creşterii cheltuielilor cu forţa de muncă", se precizează în nota de fundamentare a proiect de Hotărâre postat pe site-ul Ministerului Muncii.

Lider sindical: Două treimi din majorare ajunge la buget

Două treimi din suma cu care se majorează salariul minim se duc sub formă de venituri la bugetul de stat şi la bugetul de asigurări sociale, nu rămân în mâna individului, iar statul câştigă câteva miliarde de lei bune în urma creşterii salariului minim pe economie de la 3.000 la 3.300 de lei, a declarat, miercuri, preşedintele Blocului Naţional Sindical.

"În ceea ce priveşte salariul minim, discuţiile au fost în parametrii pe care eu vi i-am adus la cunoştinţă în decembrie anul trecut, când am atras atenţia cel puţin că acea deducere fiscală - şi am reamintit domnului Ciucă, prezent la întâlnire, şi domnului Cîciu - că noi am fost cei care am ridicat vălul de pe faimoasa bunăvoinţă a Guvernului României din decembrie anul trecut, care a zis 'Uite, puteţi să beneficiaţi şi de această deducere fiscală de 200 lei pentru salariaţii plătiţi pe salariul minim', ca să încurajeze, chipurile, angajatorii să umble la salarii. Atunci am întrebat şi ne-au spus '1 an de zile'. Astăzi am constatat că această minune n-a durat nici măcar până în 31 decembrie anul curent. S-au gândit că, odată cu această Hotărâre de Guvern, să elimine şi acea prevedere care, în traducere liberă, înseamnă următoarele lucruri: 300 lei la brut, de la 3.000 la 3.300, din care 200 şi un pic de lei, respectiv 210 - 215 lei, se vor face venit la bugetul de stat şi la bugetul de asigurări sociale. Restul este suma netă care rămâne în mâna lucrătorului plătit cu un salariu minim mai mare, undeva la vreo 4 poli pe lună", a afirmat Costin, după discuţiile la Guvern pe marginea proiectului de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung.

Potrivit acestuia, creşterea salariului minim de la 3.000 de lei la 3.300 de la 1 octombrie 2023 a fost varianta propusă de Guvern, urmând să existe în perioada următoare discuţii referitoare la valoarea salariului minim de la 1 ianuarie 2024.

"Creşterea salariului minim cu 300 lei, de la 3.000 actual la 3.300 la 1 octombrie a fost varianta propusă de Guvernul României prin hotărârea de Guvern pe care ne-au pus-o la dispoziţie. Mai mult, au anunţat că au disponibilitatea să ne vedem în două săptămâni, după ce vor traversa experimentul asumării răspunderii în Parlamentul României, pentru a avea o discuţie privitoare la valoarea salariului minim de la 1 ianuarie 2024", a continuat liderul BNS.

Întrebat câţi bani va aduce această măsură la bugetul de stat, Dumitru Costin a răspuns: "Statul câştigă 220. Câţi bani aduce la buget la această măsură? Păi să înmulţim 220 cu cel puţin 1.000.000 şi vreo 400.000 de salariaţi plătiţi pe salariul minim. Sunt câteva miliarde bune. Facem calculul şi vedem care e suma totală".

"Aşa cum încerc să vă explic, două treimi din sumele astea de bani se duc ca venituri la bugetul de stat şi la bugetul asigurării sociale, nu rămân în mâna individului", a subliniat el.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl