Războiul din Ucraina se resimte și în economia țării noastre. Fondurile europene ar putea fi colacul de salvare

×
Codul embed a fost copiat

Războiul din Ucraina pune frână economiei noastre. Banca Mondială estimează în cazul României o creștere economică de nici două procente, față de 2021.

Adică de două ori mai mică de cât era prevăzut înaintea izbucnirii conflictului. Marile noastre probleme rămân inflația și scumpirile generate de aceasta, care vor fi de aproape 10% spun economiștii. Un colac de salvare ar putea fi fondurile europene.

Conflictul din Ucraina a dat peste cap toate calculele inițiale pentru 2022, un an care ar fi trebuit să fie unul de recuperare post-Covid.

În ianuarie, Banca Mondială prevedea o creștere economică de peste 4% pentru țara noastră, dar acum a refăcut calculele și a ajuns la concluzia că avansul va fi unul modest - de 1,9% față de 2021. Banca Mondială spune că forța economiei noastre depinde de noile variante Covid și de războiul din regiune, însă datele de acum arată clar o frânare a economiei. Un colac de salvare ar fi fondurile europene.

De pildă, în economia noastră ar putea intra anul acesta 6 miliarde de euro - granturi și împrumuturi de la Comisia Europeană. Depinde însă de noi dacă banii aceștia vor fi atrași.

Citește și
sebastian burduja
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

Adina Vălean, Comisar European pentru Transporturi: ”Zice că nu trebuie să ne gândim doar la granturi, ci şi la creşterea capacităţii de a beneficia de oportunităţi zice că nu trebuie să mai schimbăm planurile, că aşa ne întârziem”.

Cu bani europeni, autoritățile de la noi pot ține mai bine sub control deficitul bugetar care pentru anul acesta este estimat la sub 6%. Asta înseamnă în bani un gol de 77 de miliarde de lei, care trebuie acoperit din împrumuturi, în condițiile în care datoria publică a depășit jumătate din Produsul Intern Brut, în primele două luni din an.

Adrian Codirlașu: ”PNRR şi fondurile europene sunt principalele ancore pentru economie. Sunt esenţiale pentru a continua investițiile, pentru că bani de la buget pentru investiţii probabil n-or să fie, cât şi pentru susţinerea cursului valutar, sunt bani esenţiali pentru stabilitatea economică a României”.

Pe de altă parte, inflația va slăbi tot mai mult puterea noastră de cumpărare. Cu aceiași bani vom cumpăra mai puțin - confirmă și estimările Băncii Mondiale, care arată că anul acesta scumpirile vor fi, în medie, de 10%. Banca noastră centrală chiar vede un vârf de inflație în iunie, de 11%.

Iar cei care au rate la bănci pentru locuințe, cu dobânzi dependente de indicele ROBOR, stau ca pe ace în această perioadă. Ratele cresc rapid, pe măsură ce dobânzile urcă la niveluri record. De pildă, ROBOR la șase luni a ajuns la 4,82%, un vârf al ultimilor nouă ani.

 

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor
De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor

Deși au terminat un liceu sau o facultate, tinerii din România își găsesc tot mai greu un loc de muncă. Mulți dintre ei nu sunt dornici să lucreze și amână momentul, în timp ce alții nu au suficientă experiență.

Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări
Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări

La finalul anului 2024, sindicaliștii se confruntă cu provocări majore legate de drepturile lucrătorilor, în contextul unui deficit bugetar de 8%, creșterii economice bazate pe consumul privat și inflației ridicate.

Recomandări
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție

Începe o săptămână de foc pentru partidele pro-europene care negociază formarea noului Guvern. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR se vor reuni pentru a discuta despre programul comun de guvernare, pe baza datelor din buget.

Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h
Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h

Iarna pare că își intră în drepturi, cel puțin la altitudini mari. Meteorologii anunță că, de la ora 10:00, până marți seara, la ora 21:00, în zona de munte va bate vântul cu până la 90 de km pe oră.

Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989
Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989

Ziua de 16 decembrie 1989 a rămas în istorie ca reprezentând începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu.