PIB-ul României, mai mare cu 2,1% în 2023, față de 2022. Scădere ușoară în ultimul trimestru

bani, economie, Romania
Shutterstock

Produsul Intern Brut al României, în trimestrul IV 2023, a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5% comparativ cu trimestrul III 2023, arată datele provizorii (1) publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În anul 2023, economia României a crescut, în termeni reali, cu 2,1%, faţă de anul 2022.

”Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2023 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5% comparativ cu trimestrul III 2023. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2022, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3% pe seria brută şi de 1,1% pe seria ajustată sezonier”, arată datele INS.

Atât seria brută, cât şi cea ajustată sezonier, a Produsului Intern Brut trimestrial au fost recalculate ca urmare a revizuirii datelor trimestriale pentru anul 2022, în vederea reconcilierii cu datele anuale semidefinitive, publicate în comunicatul de presă din 21 decembrie 2023, precum şi ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrele I-IV 2023, fiind rectificate faţă de varianta publicată în comunicatul de presă din 14 februarie 2024.

Seria ajustată sezonier

Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul IV 2023 a fost de 415,906 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,5% faţă de trimestrul III 2023 şi în creştere cu 1,1% faţă de trimestrul IV 2022.

Citește și
oameni pe strada
Analiză: Leul, sub presiune în 2026 - curs prognozat la 5,25 lei/euro și creștere economică modestă

Serie brută

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul IV 2023 a fost de 474,502 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 3,0% faţă de trimestrul IV 2022.

Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2023 a fost de 1.598 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,1% faţă de anul 2022.

Categorii de resurse

La creşterea PIB, în anul 2023 faţă de anul 2022, au contribuit majoritatea ramurilor economiei, contribuţii pozitive având următoarele ramuri:

  • Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,4%), cu o pondere de 3,9% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 10,2%;
  • Construcţiile (+0,8%), cu o pondere de 8,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 11%;
  • Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,2%), cu o pondere de 20,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,8%;
  • Informaţiile şi comunicaţiile (+0,4%), cu o pondere de 7,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,1%;
  • Tranzacţiile imobiliare (+0,1%), cu o pondere de 7,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,6%;
  • Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,3%), cu o pondere de 8,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,6%;
  • Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,1%), cu o pondere de 11,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,9%;
  • Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,1%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,1%.

Industria a avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-0,5%), ca urmare a scăderii volumului ei de activitate cu 2,3%.

O contribuţie pozitivă la creşterea PIB au avut-o şi impozitele nete pe produs (+0,2%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 3%.

Categorii de utilizări

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:

  • Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 2,9% contribuind cu +1,8% la creşterea PIB;
  • Cheltuielii pentru consum final individual al administraţiilor publice, al cărei volum s-a majorat cu 2,8% contribuind cu +0,2 la creşterea PIB;
  • Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum s-a majorat cu 2,9% contribuind cu +0,3% la creşterea PIB;
  • Formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 12% contribuind cu +2,9% la creşterea PIB.

Atât exporturile de bunuri şi servicii cât şi importurile de bunuri şi servicii au avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-0,9%), ca urmare a scăderii volumului lor cu 2,1%, respectiv 1,8%.

Revizuiri

Seria brută a Produsului intern brut pentru anul 2022 a fost revizuită pentru a asigura coerenţa cu datele anuale – varianta semidefinitivă, publicate în comunicatul de presă din 21 decembrie 2023. Revizuirea a avut loc ca urmare a aplicării noii politici de revizuire a indicatorilor macroeconomici, elaborată pentru a respecta cerinţele impuse de Regulamentului 2304/2016 referitor la modalităţile, structura, periodicitatea şi indicatorii de evaluare ai rapoartelor privind calitatea datelor transmise conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului.

Ca urmare a modificării seriei brute prin revizuirea seriei trimestriale pentru anul 2022, precum şi a revizuirii seriei brute trimestriale pentru anul 2023, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de varianta semnal a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2023, publicată în comunicatul de presă din 14 februarie 2024.

Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană.

Articol recomandat de sport.ro
"Bijuteria" de 100 de milioane de euro prinde viață! Când intră buldozerele: "Va fi primul din țară"
"Bijuteria" de 100 de milioane de euro prinde viață! Când intră buldozerele: "Va fi primul din țară"
Citește și...
Analiză: Leul, sub presiune în 2026 - curs prognozat la 5,25 lei/euro și creștere economică modestă
Analiză: Leul, sub presiune în 2026 - curs prognozat la 5,25 lei/euro și creștere economică modestă

Casa de brokeraj XTB estimează că PIB-ul României va creşte cu 0,8% în 2026, iar deficitul bugetar va fi de 6,7% din PIB.

Amenințări cu greva de la angajații din Parlament. Un agent de curățenie are 4.000 de lei net. Ce salarii medii au românii
Amenințări cu greva de la angajații din Parlament. Un agent de curățenie are 4.000 de lei net. Ce salarii medii au românii

Angajații de la Parlament se plâng de salariile mici și amenință cu greva generală ca urmare a tăierilor parțiale de sporuri decise de Guvernul Bolojan. 

România va avea nevoie de împrumuturi-record, de peste 275 miliarde lei, în 2026. Statul promite că va gestiona datoria
România va avea nevoie de împrumuturi-record, de peste 275 miliarde lei, în 2026. Statul promite că va gestiona datoria

România se pregătește pentru 2026 cu nevoi de finanțare record de peste 275 miliarde lei și un deficit bugetar redus la 6–6,5% din PIB, mizând pe prefinanțare, emisiuni mai mici de euroobligațiuni și fonduri UE pentru a gestiona costurile datoriei.

Recomandări
Apa revine treptat în Prahova și Dâmbovița, după zile de criză. Testele de calitate a apei vor decide deschiderea robinetelor
Apa revine treptat în Prahova și Dâmbovița, după zile de criză. Testele de calitate a apei vor decide deschiderea robinetelor

Joi seara, responsabilii de la Apele Române au anunțat că alimentarea cu apă se apropie de reluare pentru cei peste 100.000 de locuitori din Prahova și Dâmbovița.

BEC București cere ștergerea clipului filmat la Cotroceni cu Nicușor Dan, Drulă și Voiculescu: „Material electoral ilegal”
BEC București cere ștergerea clipului filmat la Cotroceni cu Nicușor Dan, Drulă și Voiculescu: „Material electoral ilegal”

Biroul Electoral de Circumscripţie Bucureşti a cerut eliminarea videoclipului filmat la Cotroceni în care apar candidatul USR la Primărie Cătălin Drulă, preşedintele Nicuşor Dan şi Vlad Voiculescu. 

Putin cere retragerea completă a armatei ucrainene până la Odesa. Rusia ar ajunge astfel la granița cu România
Putin cere retragerea completă a armatei ucrainene până la Odesa. Rusia ar ajunge astfel la granița cu România

„Există posibilitatea ca americanii să trădeze Ucraina". Emmanuel Macron a formulat acest grav avertisment într-o discuție cu Zelenski şi alți lideri europeni pentru a analiza strategii de protejare a Kievului.