PIB-ul României, mai mare cu 2,1% în 2023, față de 2022. Scădere ușoară în ultimul trimestru

62332929
Shutterstock

Produsul Intern Brut al României, în trimestrul IV 2023, a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5% comparativ cu trimestrul III 2023, arată datele provizorii (1) publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În anul 2023, economia României a crescut, în termeni reali, cu 2,1%, faţă de anul 2022.

”Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2023 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5% comparativ cu trimestrul III 2023. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2022, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3% pe seria brută şi de 1,1% pe seria ajustată sezonier”, arată datele INS.

Atât seria brută, cât şi cea ajustată sezonier, a Produsului Intern Brut trimestrial au fost recalculate ca urmare a revizuirii datelor trimestriale pentru anul 2022, în vederea reconcilierii cu datele anuale semidefinitive, publicate în comunicatul de presă din 21 decembrie 2023, precum şi ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrele I-IV 2023, fiind rectificate faţă de varianta publicată în comunicatul de presă din 14 februarie 2024.

Seria ajustată sezonier

Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul IV 2023 a fost de 415,906 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,5% faţă de trimestrul III 2023 şi în creştere cu 1,1% faţă de trimestrul IV 2022.

Serie brută

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul IV 2023 a fost de 474,502 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 3,0% faţă de trimestrul IV 2022.

Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2023 a fost de 1.598 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,1% faţă de anul 2022.

Categorii de resurse

La creşterea PIB, în anul 2023 faţă de anul 2022, au contribuit majoritatea ramurilor economiei, contribuţii pozitive având următoarele ramuri:

  • Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,4%), cu o pondere de 3,9% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 10,2%;
  • Construcţiile (+0,8%), cu o pondere de 8,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 11%;
  • Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,2%), cu o pondere de 20,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,8%;
  • Informaţiile şi comunicaţiile (+0,4%), cu o pondere de 7,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,1%;
  • Tranzacţiile imobiliare (+0,1%), cu o pondere de 7,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,6%;
  • Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,3%), cu o pondere de 8,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,6%;
  • Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,1%), cu o pondere de 11,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,9%;
  • Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,1%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,1%.

Industria a avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-0,5%), ca urmare a scăderii volumului ei de activitate cu 2,3%.

O contribuţie pozitivă la creşterea PIB au avut-o şi impozitele nete pe produs (+0,2%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 3%.

Categorii de utilizări

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:

  • Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 2,9% contribuind cu +1,8% la creşterea PIB;
  • Cheltuielii pentru consum final individual al administraţiilor publice, al cărei volum s-a majorat cu 2,8% contribuind cu +0,2 la creşterea PIB;
  • Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum s-a majorat cu 2,9% contribuind cu +0,3% la creşterea PIB;
  • Formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 12% contribuind cu +2,9% la creşterea PIB.

Atât exporturile de bunuri şi servicii cât şi importurile de bunuri şi servicii au avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-0,9%), ca urmare a scăderii volumului lor cu 2,1%, respectiv 1,8%.

Revizuiri

Seria brută a Produsului intern brut pentru anul 2022 a fost revizuită pentru a asigura coerenţa cu datele anuale – varianta semidefinitivă, publicate în comunicatul de presă din 21 decembrie 2023. Revizuirea a avut loc ca urmare a aplicării noii politici de revizuire a indicatorilor macroeconomici, elaborată pentru a respecta cerinţele impuse de Regulamentului 2304/2016 referitor la modalităţile, structura, periodicitatea şi indicatorii de evaluare ai rapoartelor privind calitatea datelor transmise conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului.

Ca urmare a modificării seriei brute prin revizuirea seriei trimestriale pentru anul 2022, precum şi a revizuirii seriei brute trimestriale pentru anul 2023, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de varianta semnal a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2023, publicată în comunicatul de presă din 14 februarie 2024.

Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Aderarea Ucrainei ar putea costa 136 de miliarde de euro din bugetul UE, arată un studiu. Ar putea apărea și efecte negative

Potențiala aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană ar putea avea un impact uriaș, cuprins între 110 și 136 de miliarde de euro, asupra bugetului pe șapte ani al blocului european, potrivit unui nou raport al think tank-ului Bruegel, citat de Euronews.

Banca Centrală Europeană nu se grăbește să ieftinească banii, respectiv să scadă dobânzile. A menținut dobânda-cheie

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis joi menţinerea nemodificată a dobânzilor, pentru a patra oară consecutiv, în linie cu aşteptările analiştilor.

„Decarbonizarea” României până în 2050 costă cel puțin 300 de miliarde de dolari. „Haideți să vedem lucrurile realist!”

Florin Spătaru, care în prezent deţine funcţia de consilier de stat la Cancelaria Primului ministru, afirmă că România va avea „costuri” de 300 de miliarde de dolari, ca urmare a unor obligaţii pe care ni le-am asumat prin decarbonizare până în 2050.

Recomandări
Explicația „contabilă” care a dus la scăderea statistică a inflației. Ce este efectul de bază

Inflația anuală din România a coborât la 6,2% în luna august 2026, de la 8,2% înregistrat în luna iulie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.

Nicușor Dan, editorial în presa americană: „Când toți românii au fost americani pentru o zi”

Președintele Nicușor Dan a semnat un editorial în „The Washington Times”, la comemorarea a 25 de ani de la cel mai mare atac terorist, din 11 septembrie 2001, vorbind despre sentimentele încercate de români atunci și acum.

Topul pensiilor din România după județ. Peste 1.300 de lei diferență între extreme

Pensia medie lunară a ajuns la 2.942 de lei în trimestrul al doilea din 2026, în creștere cu 0,3% față de primele trei luni ale anului, potrivit datelor INS.