PIB-ul României, mai mare cu 2,1% în 2023, față de 2022. Scădere ușoară în ultimul trimestru

bani, economie, Romania
Shutterstock

Produsul Intern Brut al României, în trimestrul IV 2023, a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5% comparativ cu trimestrul III 2023, arată datele provizorii (1) publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În anul 2023, economia României a crescut, în termeni reali, cu 2,1%, faţă de anul 2022.

”Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2023 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5% comparativ cu trimestrul III 2023. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2022, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3% pe seria brută şi de 1,1% pe seria ajustată sezonier”, arată datele INS.

Atât seria brută, cât şi cea ajustată sezonier, a Produsului Intern Brut trimestrial au fost recalculate ca urmare a revizuirii datelor trimestriale pentru anul 2022, în vederea reconcilierii cu datele anuale semidefinitive, publicate în comunicatul de presă din 21 decembrie 2023, precum şi ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrele I-IV 2023, fiind rectificate faţă de varianta publicată în comunicatul de presă din 14 februarie 2024.

Seria ajustată sezonier

Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul IV 2023 a fost de 415,906 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,5% faţă de trimestrul III 2023 şi în creştere cu 1,1% faţă de trimestrul IV 2022.

Citește și
Ramzan Kadîrov
Surse: Livrările de grâu rusesc către Siria au fost suspendate și ar putea provoca foamete. Cecenia, gata să intervină

Serie brută

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul IV 2023 a fost de 474,502 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 3,0% faţă de trimestrul IV 2022.

Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2023 a fost de 1.598 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,1% faţă de anul 2022.

Categorii de resurse

La creşterea PIB, în anul 2023 faţă de anul 2022, au contribuit majoritatea ramurilor economiei, contribuţii pozitive având următoarele ramuri:

  • Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,4%), cu o pondere de 3,9% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 10,2%;
  • Construcţiile (+0,8%), cu o pondere de 8,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 11%;
  • Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,2%), cu o pondere de 20,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,8%;
  • Informaţiile şi comunicaţiile (+0,4%), cu o pondere de 7,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,1%;
  • Tranzacţiile imobiliare (+0,1%), cu o pondere de 7,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,6%;
  • Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,3%), cu o pondere de 8,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,6%;
  • Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,1%), cu o pondere de 11,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,9%;
  • Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,1%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,1%.

Industria a avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-0,5%), ca urmare a scăderii volumului ei de activitate cu 2,3%.

O contribuţie pozitivă la creşterea PIB au avut-o şi impozitele nete pe produs (+0,2%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 3%.

Categorii de utilizări

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:

  • Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 2,9% contribuind cu +1,8% la creşterea PIB;
  • Cheltuielii pentru consum final individual al administraţiilor publice, al cărei volum s-a majorat cu 2,8% contribuind cu +0,2 la creşterea PIB;
  • Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum s-a majorat cu 2,9% contribuind cu +0,3% la creşterea PIB;
  • Formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 12% contribuind cu +2,9% la creşterea PIB.

Atât exporturile de bunuri şi servicii cât şi importurile de bunuri şi servicii au avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-0,9%), ca urmare a scăderii volumului lor cu 2,1%, respectiv 1,8%.

Revizuiri

Seria brută a Produsului intern brut pentru anul 2022 a fost revizuită pentru a asigura coerenţa cu datele anuale – varianta semidefinitivă, publicate în comunicatul de presă din 21 decembrie 2023. Revizuirea a avut loc ca urmare a aplicării noii politici de revizuire a indicatorilor macroeconomici, elaborată pentru a respecta cerinţele impuse de Regulamentului 2304/2016 referitor la modalităţile, structura, periodicitatea şi indicatorii de evaluare ai rapoartelor privind calitatea datelor transmise conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului.

Ca urmare a modificării seriei brute prin revizuirea seriei trimestriale pentru anul 2022, precum şi a revizuirii seriei brute trimestriale pentru anul 2023, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de varianta semnal a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2023, publicată în comunicatul de presă din 14 februarie 2024.

Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Surse: Livrările de grâu rusesc către Siria au fost suspendate și ar putea provoca foamete. Cecenia, gata să intervină
Surse: Livrările de grâu rusesc către Siria au fost suspendate și ar putea provoca foamete. Cecenia, gata să intervină

Liderul cecen susținut de Kremlin, Ramzan Kadîrov, a declarat că este gata să intervină, dacă este necesar, și să se asigure că Siria primește grâul de care are nevoie.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor
De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor

Deși au terminat un liceu sau o facultate, tinerii din România își găsesc tot mai greu un loc de muncă. Mulți dintre ei nu sunt dornici să lucreze și amână momentul, în timp ce alții nu au suficientă experiență.

Recomandări
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție

Începe o săptămână de foc pentru partidele pro-europene care negociază formarea noului Guvern. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR se vor reuni pentru a discuta despre programul comun de guvernare, pe baza datelor din buget.

Horațiu Potra, adus la sediul IGPR pentru percheziții informatice. Fostul membru al Legiunii Străine, neînsoțit de avocat
Horațiu Potra, adus la sediul IGPR pentru percheziții informatice. Fostul membru al Legiunii Străine, neînsoțit de avocat

Horațiu Potra a revenit, luni dimineață, la sediul Inspectoratului General al Poliției. Fostul membru al Legiunii Străine asistă și de această dată la percheziții informatice care îl vizează personal.

Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989
Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989

Ziua de 16 decembrie 1989 a rămas în istorie ca reprezentând începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu.