PIB-ul României, mai mare cu 2,1% în 2023, față de 2022. Scădere ușoară în ultimul trimestru

bani, economie, Romania
Shutterstock

Produsul Intern Brut al României, în trimestrul IV 2023, a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5% comparativ cu trimestrul III 2023, arată datele provizorii (1) publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În anul 2023, economia României a crescut, în termeni reali, cu 2,1%, faţă de anul 2022.

”Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2023 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5% comparativ cu trimestrul III 2023. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2022, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3% pe seria brută şi de 1,1% pe seria ajustată sezonier”, arată datele INS.

Atât seria brută, cât şi cea ajustată sezonier, a Produsului Intern Brut trimestrial au fost recalculate ca urmare a revizuirii datelor trimestriale pentru anul 2022, în vederea reconcilierii cu datele anuale semidefinitive, publicate în comunicatul de presă din 21 decembrie 2023, precum şi ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrele I-IV 2023, fiind rectificate faţă de varianta publicată în comunicatul de presă din 14 februarie 2024.

Seria ajustată sezonier

Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul IV 2023 a fost de 415,906 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,5% faţă de trimestrul III 2023 şi în creştere cu 1,1% faţă de trimestrul IV 2022.

Citește și
avion
Avioanele TAROM ar putea oferi internet gratuit pasagerilor. Costul implementării poate ajunge la un 1 milion de euro

Serie brută

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul IV 2023 a fost de 474,502 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 3,0% faţă de trimestrul IV 2022.

Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2023 a fost de 1.598 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,1% faţă de anul 2022.

Categorii de resurse

La creşterea PIB, în anul 2023 faţă de anul 2022, au contribuit majoritatea ramurilor economiei, contribuţii pozitive având următoarele ramuri:

  • Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,4%), cu o pondere de 3,9% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 10,2%;
  • Construcţiile (+0,8%), cu o pondere de 8,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 11%;
  • Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,2%), cu o pondere de 20,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,8%;
  • Informaţiile şi comunicaţiile (+0,4%), cu o pondere de 7,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,1%;
  • Tranzacţiile imobiliare (+0,1%), cu o pondere de 7,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,6%;
  • Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,3%), cu o pondere de 8,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,6%;
  • Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,1%), cu o pondere de 11,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,9%;
  • Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,1%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,1%.

Industria a avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-0,5%), ca urmare a scăderii volumului ei de activitate cu 2,3%.

O contribuţie pozitivă la creşterea PIB au avut-o şi impozitele nete pe produs (+0,2%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 3%.

Categorii de utilizări

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:

  • Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 2,9% contribuind cu +1,8% la creşterea PIB;
  • Cheltuielii pentru consum final individual al administraţiilor publice, al cărei volum s-a majorat cu 2,8% contribuind cu +0,2 la creşterea PIB;
  • Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum s-a majorat cu 2,9% contribuind cu +0,3% la creşterea PIB;
  • Formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 12% contribuind cu +2,9% la creşterea PIB.

Atât exporturile de bunuri şi servicii cât şi importurile de bunuri şi servicii au avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-0,9%), ca urmare a scăderii volumului lor cu 2,1%, respectiv 1,8%.

Revizuiri

Seria brută a Produsului intern brut pentru anul 2022 a fost revizuită pentru a asigura coerenţa cu datele anuale – varianta semidefinitivă, publicate în comunicatul de presă din 21 decembrie 2023. Revizuirea a avut loc ca urmare a aplicării noii politici de revizuire a indicatorilor macroeconomici, elaborată pentru a respecta cerinţele impuse de Regulamentului 2304/2016 referitor la modalităţile, structura, periodicitatea şi indicatorii de evaluare ai rapoartelor privind calitatea datelor transmise conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului.

Ca urmare a modificării seriei brute prin revizuirea seriei trimestriale pentru anul 2022, precum şi a revizuirii seriei brute trimestriale pentru anul 2023, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de varianta semnal a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2023, publicată în comunicatul de presă din 14 februarie 2024.

Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană.

Articol recomandat de sport.ro
Jackpot pentru Cristi Chivu! Inter pregătește noul contract pentru antrenor
Jackpot pentru Cristi Chivu! Inter pregătește noul contract pentru antrenor
Citește și...
Avioanele TAROM ar putea oferi internet gratuit pasagerilor. Costul implementării poate ajunge la un 1 milion de euro
Avioanele TAROM ar putea oferi internet gratuit pasagerilor. Costul implementării poate ajunge la un 1 milion de euro

Într-o lume ultra-digitalizată, internetul în avion este încă un serviciu oferit în schimbul unor sume destul de mari de bani.

Industria din UE care și-ar putea tripla exporturile după semnarea acordului Mercosur. Care sunt beneficiile pentru România
Industria din UE care și-ar putea tripla exporturile după semnarea acordului Mercosur. Care sunt beneficiile pentru România

Documentul istoric, semnat în Paraguay între Uniunea Europeană și Mercosur, creează una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, care reunește peste 700 de milioane de consumatori și aproape 30% din PIB-ul global.

Avantajele directe ale acordului UE-Mercosur pentru România. Produsele românești privilegiate în America de Sud
Avantajele directe ale acordului UE-Mercosur pentru România. Produsele românești privilegiate în America de Sud

Acordul UE-Mercosur aduce avantaje directe pentru România, potrivit unui document al Comisiei Europene. Astfel, pe lângă taxele vamale eliminate pentru aproape toate exporturile, o serie de produse românești vor fi protejate în America de Sud.

Recomandări
Președintele României, Nicușor Dan, se declară ”profund îngrijorat”: ”Trebuie să reluăm dialogul direct”
Președintele României, Nicușor Dan, se declară ”profund îngrijorat”: ”Trebuie să reluăm dialogul direct”

Președintele României, Nicușor Dan, se declară ”profund îngrijorat” din cauza evenimentelor recente, care au legătură cu situația din Groenlanda, provocate de președintele SUA, Donald Trump.  

O masă de aer arctic a ajuns în România și aduce temperaturi de -20 de grade Celsius. Meteorolog: „Nu va dispărea curând”
O masă de aer arctic a ajuns în România și aduce temperaturi de -20 de grade Celsius. Meteorolog: „Nu va dispărea curând”

Anul acesta, luna ianuarie își confirmă numele de gerar. Este iarnă ca la carte în România. După zile și nopți foarte reci, de luni, 19 ianuarie, toată țara intră sub un cod galben.

Cine este eroul care și-a riscat viața pentru a salva fetița căzută într-un lac în Craiova. Primele declarații din spital
Cine este eroul care și-a riscat viața pentru a salva fetița căzută într-un lac în Craiova. Primele declarații din spital

Indianul de 47 de ani care fără să stea pe gânduri și-a pus viața în pericol ca să salveze o fetiță căzută într-un lac înghețat va fi făcut cetățean de onoare al Craiovei. Deocamdată, este internat, la fel și copila.