Moody's reacționează pozitiv la măsurile fiscale, dar avertizează: Orice deviere poate duce la scăderea ratingului României

Potrivit raportului, măsurile adoptate ar urma să aducă o consolidare bugetară de aproximativ 0,6% din PIB în 2025, în principal datorită creșterii cotelor TVA începând cu 1 august. Pentru anul 2026, agenția prognozează o consolidare mai amplă, de circa 3% din PIB, datorată atât impactului măsurilor deja implementate, cât și noilor taxe pe dividende și plafonării creșterilor salariale și de pensii în sectorul public.

Principalele provocări și recomandări ale Moody’s

Raportul Moody's evidenţiază o serie de recomandări şi provocări esenţiale pentru succesul consolidării fiscale a României. Astfel, Moody's subliniază că respectarea cu stricteţe a ţintelor fiscale stabilite este esenţială pentru succesul programului de consolidare. Angajamentul ferm faţă de obiectivele bugetare este considerat crucial pentru a menţine credibilitatea fiscală a României şi pentru a asigura o reducere durabilă a deficitului. Agenţia avertizează, astfel, că orice deviere de la planul asumat ar putea submina eforturile de stabilizare şi ar putea exercita presiuni descendente suplimentare asupra ratingului suveran al ţării.

De asemenea, agenţia de rating atrage atenţia asupra faptului că implementarea completă şi eficientă a pachetului de măsuri fiscale va fi o provocare semnificativă. Moody's identifică riscul ca unele dintre măsurile planificate să nu genereze contribuţia estimată la reducerea deficitului, fie din cauza unor deficienţe în execuţie, fie din cauza unor condiţii economice neprevăzute. În acest context, recomandarea este ca Guvernul să fie pregătit să realizeze ajustări dacă este necesar, pentru a se asigura că obiectivele fiscale sunt atinse şi programul de consolidare rămâne pe traiectoria stabilită.

În plus, Moody's consideră implementarea integrală a celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale şi a reformelor prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ca fiind crucială pentru o consolidare fiscală suplimentară şi, implicit, pentru accesarea fondurilor europene. Potrivit sursei, al doilea pachet, care ar putea fi adoptat până la sfârşitul lunii iulie şi ar putea include noi măsuri fiscale atât pentru generarea de venituri cât şi pentru reducerea cheltuielilor de investiţii în 2025 şi 2026, împreună cu reforme în guvernanţa companiilor de stat şi a agenţiilor de reglementare, vor contribui suplimentar la reducerea deficitului.

Citește și

Prognoză CNSP: Inflația și tăierile bugetare frânează economia României. Creștere de doar 1% în 2026

Totodată, accesarea fondurilor din PNRR şi din bugetul UE este esenţială pentru susţinerea creşterii economice, mai ales în contextul impactului programului de consolidare fiscală. Conform raportului Moody's, maximizarea absorbţiei acestor fonduri va atenua presiunile economice pe termen scurt şi va contribui la realizarea potenţialului de creştere pe termen mediu, facilitând în acelaşi timp eforturile de ajustare fiscală.

Dacă măsurile fiscal - bugetare sunt implementate integral, Moody's estimează că deficitul fiscal al României ar putea ajunge la 7,8% din PIB în 2025 şi 6,1% din PIB în 2026. Aceasta reprezintă o îmbunătăţire faţă de prognozele anterioare ale agenţiei, care indicau un deficit de 8,3% în acest an şi, respectiv, 7,7% din PIB anul viitor.

Perspectivele pentru deficit și datorie publică

Moody’s estimează că, în urma implementării măsurilor fiscale, deficitul bugetar ar putea scădea la 7,8% din PIB în 2025 și la 6,1% în 2026. Aceste cifre reprezintă o îmbunătățire față de prognozele anterioare ale agenției, care indicau un deficit de 8,3% în 2025 și 7,7% în 2026.

În ceea ce privește datoria publică, aceasta ar putea atinge 62,6% din PIB la sfârșitul anului 2026, în creștere de la 54,8% în 2024. Totuși, Moody’s estimează că datoria se va plafona la aproximativ 66,5% din PIB începând cu anul 2029, un nivel mai scăzut decât cel prognozat anterior, de aproape 71%.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Așa arată astăzi stadionul din România reabilitat cu 20 de milioane de euro în urmă cu nici doi ani