Cîţu: Începe procedura de deficit excesiv pentru România. Măsurile anunțate de premierul desemnat


Ultimul update: Miercuri 04 Martie 2020 21:06
Data publicarii: Miercuri 04 Martie 2020 11:27
Categorie: Stiri Economice

Comisia Europeană a făcut anunţul de începere a procedurii de deficit excesiv pentru România, a anunțat, miercuri, pe Facebook, ministrul interimar al Finanţelor şi premierul desemnat, Florin Cîţu.

UPDATE. Comisia a propus Consiliului să inițieze o procedură de deficit excesiv pentru România și a adoptat o recomandare adresată Consiliului de stabilire a cerințelor de ajustare, potrivit site-ului Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Recomandarea propusă prevede ca România să urmeze o traiectorie de ajustare durabilă și credibilă pentru a pune capăt deficitului excesiv până în 2022, cel târziu.

Precizările lui Florin Cîțu

 

Florin Cîțu precizează, într-o înregistrare video, că România are un plan sustenabil şi credibil de reducere a deficitului.

"Transparenţă şi profesionalism. Astăzi Comisia Europeană a publicat trei documente şi a făcut un anunţ, dar pe care dumneavoastră deja îl ştiaţi, o informaţie pe care deja o aveaţi: începe procedura de deficit excesiv pentru România. Este foarte bine să ştiţi adevărul despre această informaţie de la ministrul Finanţelor Publice al României. Am negociat cu Comisia Europeană în ultimele trei luni de zile şi trebuie să ştiţi că tot ceea ce am negociat a fost acceptat. România are un plan de reducere a deficitului sustenabil şi credibil, acceptat în totalitate de Comisia Europeană, ceea ce înseamnă că cei de la Comisia Europeană, experţii, au încredere în acest Guvern. Aşa cum v-am promis, facem lucruri bune pentru România", a spus Cîţu.

România nu respectă criteriul deficitului definit la Maastricht

 

În 14 februarie, Comisia Europeană a adoptat un raport din care rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în Tratatul de la Maastricht, justificând astfel deschiderea unei proceduri de deficit excesiv.

Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 şi trimisă Parlamentului, prevede o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care potrivit Comisiei Europene constituie o dovadă a existenţei unui deficit excesiv în România, potrivit Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, se arată în raportul de Comisia Europeană.

"Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară", se arată în raportul Executivului comunitar.

Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns la 4% din PIB în 2019, urmând a urca la 4,9% în 2020 şi 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii., scrie Agerpres.

Referindu-se la noua lege a pensiilor, raportul Comisiei Europene subliniază că din cauza calendarului de implementare, această lege va creşte în mod semnificativ cheltuielile publice cu pensiile într-o perioadă scurtă de timp. Legea pensiilor "este principalul factor al preconizatei creşteri rapide a deficitului guvernamental şi a riscurilor la adresa sustenabilităţii fiscale", se arată în raportul Executivului comunitar.

Ce înseamnă deficit excesiv

Procedura de deficit excesiv (PDE) este reglementată de articolul 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (de la Maastricht). Țările UE trebuie să facă dovada unor finanțe publice sănătoase și să întrunească două criterii: deficitul lor de buget nu poate depăși 3 % din produsul intern brut (PIB) și datoria publică (datoria guvernului și a agențiilor publice) nu poate depăși 60 % din PIB.

În cadrul pocedurii de deficit excesiv, un stat UE trebuie să reducă cheltuielile publice și să vină cu reforme fiscale, astfel încât deficitul bugetar să se încadreze sub 3% din PIB.

România a mai fost în procedură de deficit excesiv între anii 2009 și 2013, alături de alte 20 de state europene, din cauza crizei economice mondiale. În 2008, România a avut un deficit de 5,4% din PIB, iar în luna martie 2009 a încheiat un acord de finanțare externă de 20 miliarde euro cu Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și alte instituții financiare internaționale.

În pofida măsurilor de reducere a cheltuielilor publice, deficitul a urcat în 2009 la 9% din PIB, din cauza unei contracții economice mai dure față de așteptările oficialilor.

Consiliul European a cerut inițial României să reducă deficitul bugetar până sub pragul de 3% din PIB la finele anului 2011. În luna februarie a anului 2010, termenul a fost prelungit până la sfârșitul anului 2012, având în vedere contracția economică peste estimări înregistrată în 2009. Abia în 2012, deficitul bugetar al României coborât la 2,9% din PIB, urmat de 2,6% din PIB, în 2013.

Consiliul Fiscal: Deficitului bugetar va depăși 4,6% din PIB, în 2020

Guvernul a construit bugetul pe 2020 pe un deficit bugetar de 3,6% din PIB. Consiliul Fiscal (CF), în schimb, estimează un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins între 4,6 - 4,8% din PIB, de peste 6% din PIB în 2021 şi respectiv peste 7% din PIB în 2022.

În consecință, Consiliul Fiscal apreciază că sunt necesare măsuri suplimentare privind veniturile şi cheltuielile bugetare pentru a se asigura convergenţa cu ţinta de deficit propusă pentru anul curent

De asemenea, instituţia subliniază că depăşirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar, estimată a se fi produs în anul 2019, persistă în anul 2020, precum şi pe termen mediu în condiţiile date. Deşi proiectul de buget pentru anul 2020 are în vedere o reducere a derapajului bugetar, scăderile de impozite operate la scurt timp după adoptarea legii bugetului, precum şi slăbiciuni suplimentare ale execuţiei bugetare pe anul 2019, comparativ cu parametrii aprobaţi prin cea de-a doua rectificare bugetară, conduc la o probabilă adâncire a dezechilibrului bugetar în anul 2020.

CF notează că majorarea programată a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 are loc în contextul unui derapaj bugetar de proporţii deja existent.

"Chiar şi fără această măsură estimarea CF privind deficitul bugetar pentru anul curent ar fi de circa 3,8 - 4,1% din PIB, ceea ce se traduce printr-o încordare şi mai severă a bugetului, dată fiind puţinătatea resurselor disponibile în raport cu obligaţiile angajate în prezent, chiar fără a le lua în considerare şi pe cele viitoare. Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum şi al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, implicând o majorare a ponderii cheltuielilor cu asistenţa socială cu încă 1,85 pp din PIB faţă de anul curent, şi un nivel al deficitului bugetar în jurul valorii de 6% din PIB. În 2022 deficitul ar trece de 7% din PIB. Asemenea deficite sunt foarte greu de imaginat ca fiind de acceptat de către pieţe şi indică nevoia de corecţie la timp. În aceste condiţii, o corecţie către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de altfel şi de autorităţi în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de dificil de realizat. De aceea, nu trebuie să se accepte creşterea deficitelor bugetare, iar consolidarea trebuie să debuteze încă din anul 2020", menţionează sursa citată.

VIDEO PROTVPLUS.RO