Deciziile lui Trump pot aduce scumpiri și afecta grav o industrie cheie a României. Exportul în SUA, mai mare decât importul

62532172
IMAGO

Deciziile lui Donald Trump ar putea genera scumpiri în România, iar cea mai afectată de eventuale sancțiuni ar fi industria IT, dependentă de piața americană. Asta în condițiile în care exportăm mai mult în SUA decât importăm.

 

Creşterea preţurilor şi posibilele măsuri punitive din partea SUA ar putea afecta economia românească, în special sectoarele care colaborează strâns cu piaţa americană, susţine Alex Milcev, liderul departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică, EY România, într-o analiză.

"În contextul actual al relaţiilor comerciale internaţionale, măsurile şi contra-măsurile adoptate de Statele Unite au devenit subiecte de intensă dezbatere şi negociere, atât în raport cu economiile mari, precum UE şi China, dar şi cu vecinii săi direcţi, Canada şi Mexic. Aceste acţiuni par să fie parte dintr-un joc complex de obţinere a unor concesii, dar şi a unor avantaje pe termen lung, în care SUA îşi vede consolidată poziţia pe piaţa globală. A curs multă cerneală pe acest subiect în ultimele două luni, aşa că mi-am propus să ne uităm mai concret ce anume aduce acest context dificil economiei României. Şi impactul e mai complex decât se observă la prima vedere", scrie Alex Milcev.

Potrivit acestuia, comerţul direct al României cu Statele Unite ale Americii nu este unul semnificativ în condiţiile în care atât importurile, cât şi exporturile de bunuri către SUA sunt limitate.

În acelaşi timp, valoarea schimburilor comerciale ale României intra-UE27, în anul 2024, a fost de 66,7 miliarde de euro la export şi de 90,9 miliarde de euro la import, reprezentând 72% din total exporturi şi 72,1% din total importuri.

Citește și
Italia, cea de a treia economie a zonei euro, a ajuns la o datorie publică de peste 3.000 de miliarde de euro în 2025
Italia, cea de a treia economie a zonei euro, a ajuns la o datorie publică de peste 3.000 de miliarde de euro în 2025

România are un excedent de peste 900 de milioane de euro în relația comercială cu SUA

Potrivit datelor INS, exporturile României în SUA au însumat 2,11 miliarde de euro, iar importurile s-au cifrat la 1,2 miliarde euro, rezultând un excedent comercial de peste 900 milioane euro. SUA sunt al doilea partener comercial non-UE al României, după Marea Britanie, dar abia al 12-lea partener al României per total. Ponderea exporturilor către SUA în balanţa comercială a României este de 2,5%, iar ponderea în total importuri este de 1% în total importurile României (date agregate pentru primele 11 luni din 2024), precizează sursa citată.

Totuşi, ţările membre ale Uniunii Europene sunt major expuse acestor tensiuni comerciale dintre Europa şi SUA după instalarea noii administraţii americane la Casa Albă. Prin urmare, influenţe nefaste se pot răsfrânge, şi nu neapărat marginal, şi asupra economiei româneşti, asupra preţurilor bunurilor aduse din sau prin ţările UE şi, foarte posibil, chiar asupra evoluţiei PIB-lui şi a inflaţiei din acest an.

Potrivit analizei, un alt aspect important al acestui război comercial - şi mult mai puţin vizibil publicului larg - este legat de BEPS 2.0, un acord internaţional care vizează impozitarea profitului corporaţiilor. Aproape 130 de ţări s-au angajat să impună o rată minimă de impozitare de 15%.

Cu toate acestea, SUA au decis să se retragă din acest acord (deşi l-au iniţiat cu câţiva ani în urmă), invocând un dezavantaj pentru companiile americane. Această decizie a generat tensiuni diplomatice şi economice între SUA şi Uniunea Europeană.

În cazul în care directiva BEPS 2.0 nu dispare, SUA au indicat că ar putea impune măsuri punitive, inclusiv impozite masive prin reţinere la sursă pe veniturile din servicii prestate de firme europene clienţilor americani.

Sectorul IT din România, dependent de SUA, ar putea cunoaște o impozitare de 30% la sursă 

Aceste venituri, acum scutite în majoritatea cazurilor, ar putea ajunge să fie impozitate şi cu 30%, ceea ce ar putea afecta în mod semnificativ sectorul IT din România, de exemplu, care depinde în mare măsură de piaţa americană. O impozitare bruscă ar putea submina competitivitatea României pe plan internaţional şi ar descuraja investiţii în acest sector. Mai multe operaţiuni, precum call-center-urile, ar putea deveni neprofitabile.

"În concluzie, deşi impactul imediat al măsurilor comerciale dintre SUA şi Europa asupra României poate părea limitat, efectele indirecte pot fi masive. Creşterea preţurilor şi posibilele măsuri punitive din partea SUA ar putea afecta economia românească, în special sectoarele care colaborează strâns cu piaţa americană. Este crucial ca România să monitorizeze aceste evoluţii şi să se pregătească pentru eventualele schimbări în peisajul comercial internaţional. La fel ca şi comunitatea politică, şi mediul de afaceri trebuie să-şi pună întrebarea: care e Planul B?", mai scrie Alex Milcev.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 392.995 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 51,2 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2024. Prezentă în România încă din anul 1992, EY furnizează, prin intermediul celor peste 1.000 de angajaţi din România şi Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. Compania are birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Federica Brignone, aur la slalom uriaș și o situație RARISIMĂ pe podium! Italianca, impecabilă după accidentarea gravă de anul trecut
GALERIE FOTO Federica Brignone, aur la slalom uriaș și o situație RARISIMĂ pe podium! Italianca, impecabilă după accidentarea gravă de anul trecut
Citește și...
Italia, cea de a treia economie a zonei euro, a ajuns la o datorie publică de peste 3.000 de miliarde de euro în 2025
Italia, cea de a treia economie a zonei euro, a ajuns la o datorie publică de peste 3.000 de miliarde de euro în 2025

Datoria publică a Italiei a ajuns la 3.095 miliarde de euro la finalul lui 2025, în creştere de la 2.967 miliarde de euro la finalul lui 2024, a anunţat Banca Centrală din cea de a treia economie a zonei euro.

Reacția șefului INS  după ce Marcel Ciolacu a acuzat o „grosolană manipulare” a situației economice
Reacția șefului INS după ce Marcel Ciolacu a acuzat o „grosolană manipulare” a situației economice

Tudorel Andrei, președintele INS, a reacționat la critici privind statistica oficială, explicând într-o opinie pentru HotNews.ro că revizuirile României sunt medii comparativ cu alte țări din UE, unde datele sunt ajustate pe baza agregării statistice.

CNN: Cumpărând petrol din Rusia, Ungaria alimentează mașina de război a lui Vladimir Putin
CNN: Cumpărând petrol din Rusia, Ungaria alimentează mașina de război a lui Vladimir Putin

Ungaria cumpără petrol rusesc deși ar putea apela la alte variante, se arată într-un raport care acuză Budapesta că nu transferă consumatorilor economiile realizate prin achiziționarea de combustibili ruși ieftini.

Recomandări
O senatoare americană influentă critică raportul SUA privind alegerile din România: „Este eronat, nu îi acordăm atenţie”
O senatoare americană influentă critică raportul SUA privind alegerile din România: „Este eronat, nu îi acordăm atenţie”

Raportul din Comisia juridică a Camerei Reprezentanţilor a Statelor Unite privind alegerile din România este "eronat" şi "partizan", a declarat, luni, senatoarea democrată Jeanne Shaheen, în cadrul unei conferinţe de presă, la Bucureşti.

Cine scapă de tăieri. Guvernul a stabilit reducerile de 10% din cheltuielile cu personalul
Cine scapă de tăieri. Guvernul a stabilit reducerile de 10% din cheltuielile cu personalul

La mai bine de șase luni de când au început negocierile pentru reforma administrației, coaliția de guvernare a ajuns la un acord privind tăierile cu 10% din cheltuielile cu personalul.

De ce sunt românii atât de atrași de jocurile de noroc. INS le-a inclus în calculul infțaiei. „Riscă bani absolut necesari”
De ce sunt românii atât de atrași de jocurile de noroc. INS le-a inclus în calculul infțaiei. „Riscă bani absolut necesari”

Pentru prima dată în România, jocurile de noroc au fost incluse în calculul ratei inflației. Aceste cheltuieli au devenit suficient de frecvente în bugetul populației, încât să fie urmărite statistic și incluse în coșul de consum.