Chiriile, în creștere în următorii ani în România. Din ce cauză vor apărea scumpirile

62201438
Getty

Se preconizează o creștere a chiriilor în următorii ani în România, ca şi în întreaga regiune a Europei Centrale şi de Est, se arată într-o analiză publicată marţi de o companie de consultanţă imobiliară.

România are cea mai mare rată de supra-aglomerare din UE şi, chiar dacă procentul proprietarilor este foarte ridicat (96% dintre oameni deţin casa sau apartamentul în care locuiesc), creşterea preţurilor locuinţelor şi a costurilor de construcţie limitează posibilitatea deţinerii unei locuinţe mai mari şi va susţine evoluţia pieţei închirierilor, potrivit analizei "The Private Rental Sector: Has it found a home in CEE?" realizate de Colliers în colaborare cu Greenberg Traurig şi Kinstellar, citată de Agerpres.

Tendinţa unui volum mic al apartamentelor închiriate (aproximativ 20% din stocul total în oraşe mari precum Bucureşti şi Cluj-Napoca) are o motivaţie culturală, dar mai ales una economică, anume că ipotecile au fost multă vreme mai accesibile decât chiriile. Astfel, în Bucureşti, rata lunară la un credit ipotecar este, în medie, cu 12% mai mică decât chiria lunară, în timp ce chiriile din Praga sunt cu peste 40% mai ieftine decât un credit ipotecar, se precizează în documentul redactat de Colliers.

Rata supraaglomerării în România, calculată pe baza disponibilităţii camerelor per persoană şi a dimensiunii medii a gospodăriei, a fost de 45,8% în 2019, nivel urmat de Letonia (42,2%) şi Bulgaria (41,1%). Informaţiile sugerează că majoritatea gospodăriilor din Europa Centrală au o rată mai mare de supra-aglomerare faţă de media UE, dar tendinţa europeană pe termen lung arată o scădere treptată a supra-aglomerării, iar pieţele din Europa Centrală şi de Est continuă spre convergenţă, potrivit consultanţilor Colliers.

Prin urmare, această evoluţie pe termen lung va aduce un decalaj la nivel de ofertă, va fi nevoie de mai multe locuinţe şi, din noua ofertă, Colliers anticipează că proprietăţile disponibile pentru închiriere vor constitui o parte semnificativă, în condiţiile unei schimbări de strategie pentru mai mulţi dezvoltatori şi investitori, se menţionează în analiză.

Pe de altă parte, creşterea continuă a preţurilor de vânzare este un alt motor pentru piaţa închirierilor de locuinţe, mai ales că băncile centrale au luat unele măsuri pentru a limita creşterea creditelor ipotecare în ultimii ani în Europa Centrală şi de Est, notează Colliers.

Acest lucru este cel mai vizibil în Republica Cehă, care are peste 50.000 de unităţi în sectorul închirierilor private, iar Polonia abia începe să câştige teren, cu peste 10.000 de unităţi deja planificate sau în curs de construcţie, care se adaugă stocului existent de 5.000 de unităţi.

România a rămas în urmă în Europa Centrală şi de Est, cu puţin peste 1.000 de unităţi construite, în construcţie sau planificate, dar Colliers se aşteaptă la un interes crescut pentru piaţa închirierilor în următorii ani. O creştere aşteptată a preţurilor de vânzare - indusă în special de costurile mai ridicate de construcţie - combinată cu o scădere a accesibilităţii pentru creditele ipotecare vor spori probabil interesul pentru proprietăţile de închiriat din România, estimează compania de consultanţă.

Din perspectiva dezvoltatorilor, pentru ca închirierea în sectorul rezidenţial să fie fezabilă financiar, proiectele trebuie să fie concepute, proiectate şi construite special pentru piaţa de închiriere. Drept urmare, acestea au nevoie de mult timp şi planificare, în special în ceea ce priveşte combinaţia de unităţi şi serviciile sau facilităţile relevante pentru locaţia respectivă şi pentru grupul ţintă de clienţi, subliniază autorii analizei.

În piaţa închirierilor de locuinţe, randamentele depind de zonă şi variază între 3,5-4% în Republica Cehă şi 5-5,5% în Polonia. Cele mai bune estimări plasează nivelul mediu al randamentului pentru sectorul de închirieri rezidenţiale din Bucureşti între 6-6,5%, dar pot exista uşoare variaţii în funcţie de zona în care se află locuinţa, potrivit Colliers.

Prețul pentru construirea de noi locuințe, în continuă creștere

 

Conform datelor Eurostat, costul pentru construirea de noi locuinţe în UE a crescut cu 15% în perioada 2010-2019. Dintre statele din Europa Centrală şi de Est, cele mai mari creşteri au fost observate în Ungaria (+47%) şi în România (+46%). În acest context, mulţi dezvoltatori din întreaga regiune nu sunt tentaţi să schimbe modelul de afaceri axat pe construcţia pentru vânzare.

Datele Eurostat referitoare la preţurile locuinţelor între 2011 şi 2020 arată o tendinţă ascendentă constantă în UE începând cu 2013, cu creşteri deosebit de mari între 2016 şi 2020. În total, a existat o creştere de 25% în UE între 2011 şi 2020. Unele dintre cele mai mari creşteri au fost observate în Europa Centrală şi de Est, cea mai mare fiind în Ungaria (+96%), dar evoluţii notabile au fost sesizate şi în Republica Cehă (+61%) şi Slovacia (+52%), urmate de Bulgaria (+ 37%), Polonia (+28%) şi România (+23%).

Oraşul Bucureşti are unele dintre cele mai accesibile locuinţe din regiune, cu un preţ mediu de vânzare de aproximativ 1.800 de euro pe metru pătrat în clădirile noi de apartamente. Spre comparaţie, în Budapesta şi Varşovia preţul mediu este de aproximativ 2.600 de euro pe metru pătrat, în timp ce Praga are cel mai scump sector rezidenţial din regiune, cu un nivel de 4.700 de euro pe metru pătrat.

În Europa, sectorul încheierilor de locuinţe reprezintă unul dintre cele mai atractive modele în rândul investitorilor. Conform Real Capital Analytics, aceasta este a doua clasă de active cu cele mai mari investiţii din Europa, în faţa sectorului industrial şi logistic.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Erling Haaland i-a șocat pe fani cu noul său look: ”Spune-mi că nu e adevărat”
FOTO Erling Haaland i-a șocat pe fani cu noul său look: ”Spune-mi că nu e adevărat”
Citește și...
Cîțu respinge participarea României la majorarea de capital a unei bănci controlate de Rusia

Premierul Florin Cîțu s-a declarat ”neplăcut surprins” că fostul ministru de finanțe, Alexandru Nazare, a aprobat memorandumul privind participarea României la majorarea de capital a unei bănci controlate de Rusia.

Nazare reclamă un deficit de 13 miliarde de lei: ”Este imperativ să facem economii”

Fostul ministru al Finanţelor Alexandru Nazare reclamă, luni, un deficit de 13 miliarde de lei, bani care trebuie găsiţi până la finalul anului, scrie News.ro. 

Cîţu: Jumătate dintre UAT-uri au venituri proprii mai mici decât bugetul de salarii

Premierul Florin Cîţu a afirmat, luni, la întâlnirea cu primarii de municipii, că trebuie discutată situaţia cheltuielilor şi a gradului de colectare. 

Recomandări
Datoria publică a României, în creștere constantă. Suntem la 61,4% din PIB. Instrumentele de finanțare a deficitului bugetar

În luna mai 2026, datoria publică a României a depășit pragul de 1.194 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă 61,4% din produsul intern brut, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Răsturnare de situație. Întâlnirea lui Nicușor Dan cu liderii fostei coaliții privind legea salarizării, anulată. SURSE

Întâlnirea dintre Nicușor Dan și liderii din fosta coaliție cu privire la legea salarizării nu va mai avea loc luni, au precizat surse pentru Știrile PRO TV.

Bogdan Ivan: „Reducerea accizei cu 20% trebuia să ieftinească motorina, dar prețurile la pompă au sărit din nou de 10,4 lei”

Fostul ministru al Energiei, social-democratul Bogdan Ivan, afirmă că reducerea accizei cu 20% trebuia să ieftinească motorina, însă prețurile la pompă au sărit din nou peste 10,2 - 10,4 lei.