Aproape 3.600 de firme vor primi ajutor de la stat, până la 200.000 de €, pentru investiții
Aproape 3.600 de firme vor primi ajutor de la stat, între 50.000 și 200.000 de euro, pentru a face investiții.
Lista celor care ar putea beneficia de aceste granturi, ca măsură de sprijin în pandemie, a stârnit un val de reacții: pe de o parte sunt întreprinzători mulțumiți că își vor dezvoltă afacerile, pe de alta sunt cei care nu au reușit să obțină bani și care contestă modul în care se alocă fondurile.
Sesizat de ministrul Economiei asupra unor nereguli, Florin Cîțu va trimite corpul de control al prim-ministrului să verifice situația.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Anunțate încă din vară, granturile permit firmelor să achiziționeze imobile, utilaje, vehicule, calculatoare, mobilier de birou, dar și brevete de invenție, mărci de produse sau software. Aproape 28.000 de firme au solicitat finanțare și doar 13% au șanse să o obțină, potrivit listelor publicate recent de ministerul Economiei.
Ministrul Claudiu Năsui s-a declarat nemulțumit de rezultat: ”Practic, mai mult din jumătate din proiectele eligibile sunt pe imobile. Nu acesta era scopul măsurii. Ea era menită să fie o măsură de ajutor în perioada Covid-19, şi ajunge să finanţeze cumpărări de apartamente" - a scris oficialul pe Facebook.
Alina Tomescu este proprietara unei mici băcănii din orașul Râșnov, iar proiectul ei îl contrazice pe ministrul Economiei. Vrea să cumpere un spațiu de vânzare, ca să scape de chiria împovărătoare care îi da emoții lună de lună: ”Faptul că statul ne-a oferit posibilitatea să accesăm acest program nu ne ajută doar pe noi, ci și pe producătorii pe care noi îi susținem. Avem furnizori din toată țară, afaceri mici de familie care au ca și activitate principală producerea de produse artizanale."
Criteriile de acordare a granturilor vizează domeniul de activitate al firmelor, rentabilitatea proiectului de investiții, și - cel mai important - cofinanțarea de care dispun.
A apărut suspiciunea că unii dintre solicitanți ar fi avut acces la această din urmă informație, astfel că, în ultima clipă, au venit cu proiecte care să învingă concurența.
Flori Grigoraș, consultant fonduri: "Frauda, de fapt, se poate declara din momentul în care ministrul Năsui a venit și a declarat că sunt scurgeri de informații și că în ultimele zile de depunere a restricționat accesul persoanelor străine la platformă."
Situația îl îngrijorează și pe premierul Florin Cîțu: "(...) am decis că este imperios să se facă o investigație de către Corpul de Control al Prim-Ministrului. Vreau să mă asigur că acești bani ajung la firmele care au cea mai mare nevoie, în funcție de criteriile obiective prestabilite", a scris pe Facebook primul ministru.
Pe de altă parte, banii ajunși în economia privată înseamnă o șansă de relansare. O tipografie din județul Brașov era specializată pe ambalaje de carton pentru industria auto. Pandemia a lăsat-o fără clienți, iar patronii se orientează acum spre ambalaje pentru livrarea de mâncare. Le trebuie, însă, alte utilaje.
David Istvan, proprietar tipografie: ”Imprimantă de mare viteză pentru ambalaje, mașină de lipit pentru cutii fast food, mașină pentru făcut boluri pentru fast food și o mașină de asamblat pentru diferite cartoane. 62 la sută a fost aportul nostru propriu".
Un dezvoltator imobiliar din Târgoviște spune că utilajele pe care le va cumpăra îl vor ajuta să termine mai repede șantierul.
Răzvan Luca, dezvoltator imobiliar: "Vorbim de schele, de un utilaj telescopic, rotativ care ajunge la 29 de metri, și poate ridica, poate deservi în jurul blocului. Noi avem o contribuție undeva la 40 la sută".
Potrivit analiștilor, domeniile de activitate care au avut cele mai multe proiecte câștigătoare sunt transporturile rutiere de mărfuri, construcţiile și restaurantele.