Când vine aderarea terestră la spațiul Schengen. “Este un pas important înainte, după 13 ani de așteptare”

 „Asta înseamnă un efort foarte mare pe care îl vor face serviciile noastre consulare, în alte părți ale globului”, dar, în același timp, intrarea în mecanismele de decizie Schengen “ne va permite să punem în continuare presiune pentru a putea intra (cât mai rapid) și pe cale terestră”.

Declarațiile au fost făcute de europarlamentarul Victor Negrescu, într-un interviu pentru EURomania, emisiune realizată de corespondentul Știrilor PRO TV la Bruxelles, Camelia Donțu.

“(De la 31 martie- n.r.) intrăm în tot ce înseamnă mecanismele politice, decizionale specifice zonei de liberă circulație, ceea ce ne poate permite nouă să punem în continuare presiune pentru a putea intra inclusiv pe care terestră”, a adăugat el.

Pe de altă parte, aderarea terestră la Schengen ar putea veni “mai degrabă în 2025”, spune Negrescu, care amintește că ne va fi “mai ușor” să convingem Austria după alegerile parlamentare care vor avea loc în această țară, anul acesta.

Citește și

Klaus Iohannis a cerut în Parlamentul European aderarea completă a României la Schengen

Camelia Donțu: Când se vor simți efectele intrării în Schengen?

Victor Negrescu: Efectele se simt din prima zi.

Camelia Donțu: Care va fi 31 martie, nu 1 martie.

Victor Negrescu: Exact. Deci în 31 martie vom resimți acest lucru, dacă vom călători cu avionul, noi ca și cetățeni. Și din start, automat și mărfurile vor ajunge mult mai ușor. Eu cred că deja și am discutat cu industria românească, ei deja se orientează spre posibilitatea de a folosi mai mult calea maritimă.

Am discutat cu cei din industria de automobile, de exemplu, și acum intenționează să transporte mai ales mașinile pe cale maritimă, în spațiul Schengen, fiind o manieră mai ușoară, mai simplă, mai ieftină, și vor privilegia această soluție.

Deci, eu cred că încă din prima lună vom vedea o evoluție pozitivă, cu avantaje inclusiv din punct de vedere economic, urmând ca undeva - aș putea spune spre un an - să constatăm care sunt beneficiile totale.

Camelia Donțu: Ce înseamnă că se elimină controalele la frontierele aeriene și maritime?

Victor Negrescu: Este un pas important înainte, după 13 ani de așteptare. Așa cum spuneați și dvs. România respectă toate criteriile specifice zonei de liberă circulație, și odată cu finalul lunii martie, intrăm (în Schengen) pe cale aeriană și maritimă. Asta înseamnă că vom putea să călătorim cu avionul în spațiul Schengen fără ca documentele noastre identitate să fie verificate.

Totodată, dacă vorbim de transportul de mărfuri pe cale aeriană sau cale maritimă. Aceste mărfuri nu o să fie verificate suplimentar. O să fie poate niște controale punctuale, însă nu vorbim de o verificare amănunțită, pentru că de fapt sunt automat considerate ca fiind în piața comună europeană, în zona Schengen.

Trebuie să spun că pe lângă intrarea pe calea aeriană și maritimă, România intră și în mecanismele specifice de comunicare pe zona diplomatică, și în mod special pe zona de emitere de vize Schengen. Asta înseamnă un efort foarte mare pe care îl vor face serviciile noastre consulare, în alte părți ale globului, și, de asemenea intrăm în tot ce înseamnă mecanismele politice, decizionale specifice zonei de liberă circulație, ceea ce ne poate permite nouă să punem în continuare presiune pentru a putea intra inclusiv pe care terestră.

De îndată ce vom intra în spațiul Schengen, practic noi vom putea emite vize pentru întreg spațiul Schengen. Adică cine vrea să călătorească în România luând viza la o reprezentață diplomatică a țării noastre, poate călători în spațiul Schengen, dar și viceversa.

Și Austria a intrat în Schengen mai întâi doar pe cale aeriană. Italia, la fel

Camelia Donțu: De ce rămânem în continuare cu controale la frontierele terestre?

Victor Negrescu: Rămânem în continuare cu acest control la frontierele terestre, pentru că Austria, în continuare, ar fi aplicat vetoul pe care îl poate folosi dacă noi mergeam pe această direcție, a intrării totale în spațiul Schengen. Practic nu avansam.(…)

Trebuie să vă spun că și Italia, de exemplu, a intrat mai întâi pe cale aeriană, și Austria a intrat mai întâi pe cale aeriană. Deci sunt și alte exemple de acest fel.

Într-adevăr, noi nu avem o claritate privind termenul de intrare pe cale terestră, însă am speranțe că anul acesta putem să facem acest lucru, mai ales că recent, la nivel european, s-a aprobat noul Cod Schengen, care practic rezolvă multe din problemele semnalate de Austria.

Camelia Donțu: Când preconizați că va intra România pe deplin în spațiul Schengen?

Victor Negrescu: Eu cred că discuțiile vor continua în cursul acestui an. Discuțiile și există premisele să ajungem la un consens. Contează foarte mult momentul pe care Austria îl va alege pentru a organiza alegerile parlamentare. Cred că după alegerile parlamentare din Austria ar fi mai ușor. De aceea estimez că mai degrabă spre 2025 putem să vorbim de o intrare totală în spațiul Schengen. (...)

Camelia Donțu: S-ar fi putut negocia mai bine intrarea noastră în Schengen de-a lungul anilor?

Victor Negrescu: Eu cred că în cei 13 ani lucrurile puteau fi negociate mai bine, și cred că am avut un moment cheie pe care l-am ratat. L-am ratat la finalul anului 2022, când a intrat Croația pe deplin în Spațiul Schengen. Nu trebuia să ratăm respectivul moment, nu trebuia să fim luați pe nepregătite de opțiunea Austriei. Însă am recuperat, și chiar dacă anul trecut lucrurile păreau imposibile, iată că am obținut acest prim pas. Adică, de nicăieri, am reușit să revenim într-un grafic de aderare la spațiul Schengen și facem acest pas înainte, care, așa cum am spus și mai devreme, părea imposibil la un moment dat.

De ce România este luată la pachet cu Bulgaria?

Victor Negrescu: Pentru că România a intrat împreună cu Bulgaria în Uniunea Europeană, și atunci când a fost semnat tratatul de aderare, amândouă țările au fost legate între ele. Și aderarea la Spațiul Schengen.

De asemenea, a fost conexată cu acest proces de aderare la Uniunea Europeană. Da, România ar fi putut să ceară decuplarea, la finalul anului 2022, atunci când s-a pus problema inclusiv a aderării Croației la Spațiul Schengen. Atunci puteam să solicităm o verificare a frontierei de sud a României cu Bulgaria, pentru că ea nu a fost verificată conform criteriilor Spațiului Schengen. Nu au făcut-o, iar ulterior era mult prea târziu.

Niciun oficial european nu ar fi fost de acord ca România să intre în Spațiul Schengen și să lase Bulgaria complet izolată. Doar atunci, la pachet cu Croația, eventual, puteam să scăpăm și să avem o intrare individuală în zona de liberă circulație.

Totodată, trebuie să spunem că pentru țara noastră, coridorul sudic este extrem de relevant din punct de vedere economic. Avem nevoie de această conexiune România-Bulgaria-Grecia din punct de vedere economic, din punct de vedere militar și în contextul acesta obiectivul nostru este să intrăm împreună în zona de liberă circulație.

“Să fim extrem de preciși pe cine criticăm. Nu Uniunea Europeană e de vină”

Camelia Donțu: Credeți că această decizie de a nu ridica controalele la frontiere va avea o influență asupra alegerilor europarlamentare din iunie?

Victor Negrescu: Trebuie să înțelegem cum stau lucrurile și să fim extrem de preciși - și pe cine blamăm și pe cine criticăm. Aici trebuie să avem o abordare, poate, într-o cheie un pic mai politică. Mă uit la guvernele din Olanda și din Austria, văd culoarea politică. Cred că în acele familii politice de dreapta a existat o problemă, nu și-au convins reprezentanții la nivel înalt.

Eu cred că acolo trebuie să ne uităm un pic, adică trebuie să vedem foarte clar cine este de vină. Să spunem că Uniunea Europeană în ansamblu este de vină cred că este o abordare greșită.

Și totodată, și cei care merg pe mesajul acesta antieuropean, să știți că nu i-am văzut făcând mare lucru pentru a sprijini țara noastră în a atinge acest obiectiv. Chiar aici, unde suntem, în sala de plen, deseori acei anti-europeni iau cuvântul și critică România.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă