Profesorul Mihai Craiu, medic primar pediatru, a explicat, în emisiunea „Doctor de bine", cum poate fi recunoscută infecția, care sunt semnele de alarmă și ce metode de prevenție sunt disponibile.
Virusul sincițial respirator este unul dintre numeroasele virusuri cu tropism respirator, adică pătrunde în căile noastre aeriene prin nas și gât. Nu este un virus nou. Primul articol medical care a atras atenția asupra existenței sale se apropie de 70 de ani. Este însă un subiect actual în fiecare iarnă, pentru că, asemenea virusurilor gripale și rinovirusurilor care provoacă răceala comună, revine sezonier. Trebuie să discutăm despre el deoarece, din păcate, la copiii foarte mici poate provoca afecțiuni amenințătoare de viață.
Este diferit de virusul gripal?
Profesorul Mihai Craiu, medic primar pediatru: „Sigur că da. Manifestările pot fi asemănătoare, mai ales la copiii mici: tuse, febră și dificultăți de respirație. Însă vorbim despre două virusuri diferite, iar mijloacele de diagnostic și tratament sunt diferite. Virusurile gripale își modifică frecvent caracteristicile de la un sezon la altul, prin ceea ce numim drift și shift antigenic. De aceea este nevoie de vaccinare sezonieră. În schimb, virusul sincițial respirator este mai stabil. Există două tipuri principale, A și B, care nu se modifică atât de mult de la un sezon la altul. Se estimează că, până la vârsta de doi-trei ani, aproape toți copiii vor trece prin cel puțin un episod de infecție cu VSR. Este virusul responsabil pentru numeroase cazuri de bronșiolită”.
Cum își pot da seama părinții dacă este vorba despre VSR sau despre virusul gripal?
Profesorul Mihai Craiu, medic primar pediatru: „Debutul bolii și severitatea manifestărilor pot fi foarte diferite. Gripa este ceea ce aș numi "fast and furious". Copilul poate merge dimineața la grădiniță aparent sănătos, iar la prânz părinții sunt sunați să vină să îl ia pentru că are febră mare și a început să tușească. Boala apare brusc și este zgomotoasă încă din primele ore. În schimb, infecția cu VSR începe, de cele mai multe ori, ca o răceală obișnuită. Copilul are secreții nazale, gâtul roșu, este puțin indispozit și poate respira mai greu pe nas. Părintele poate considera că este o simplă răceală. Problema apare după primele una-trei zile, când unii copii, în special sugarii foarte mici, între trei și șase luni, pot începe să respire cu dificultate. Respirația devine predominant abdominală, apare șuieratul, iar copilul poate ajunge să respire de 60-70 de ori pe minut. Este un efort enorm pentru un sugar, care nu poate susține un asemenea ritm respirator timp îndelungat. Căile aeriene se îngustează, iar copilul se epuizează. Spre deosebire de gripă, care se manifestă adesea prin febră mare și dureri musculare, în bronșiolită problema principală este dificultatea de respirație”.
Când trebuie dus copilul la medic?
Profesorul Mihai Craiu, medic primar pediatru: „Depinde de momentul bolii. În perioada inițială, când simptomele seamănă cu cele ale unei răceli, este important să știm dacă avem de-a face cu VSR, mai ales dacă acel copil frecventează creșa sau grădinița. Virusul este extrem de contagios. Un copil infectat poate transmite virusul către patru-cinci persoane susceptibile din jurul său. Există teste rapide care pot identifica infecția în aproximativ cinci minute. Unele kituri disponibile în farmacii permit depistarea simultană a COVID-19, gripei și VSR. Recoltarea se face din secrețiile nazale, conform instrucțiunilor. Este important ca părinții să anunțe colectivitatea dacă au confirmarea unei infecții cu VSR, pentru ca și ceilalți părinți să fie atenți la apariția simptomelor. Dacă însă copilul începe să respire cu dificultate, folosește musculatura abdominală pentru a respira, are respirație șuierătoare sau apar modificări de culoare la nivelul buzelor, limbii ori unghiilor, trebuie solicitat ajutor medical. Un pulsoximetru poate oferi informațîi despre saturația oxigenului. La o persoană sănătoasă, aceasta este în general de cel puțin 95%. O valoare sub 90% reprezintă o urgență medicală și impune prezentarea la spital”.
Există tratament pentru virusul sincițial respirator?
Profesorul Mihai Craiu, medic primar pediatru: „În cazul virusului sincițial respirator, deocamdată nu avem un antiviral specific utilizat în mod curent. Au existat medicamente, dar acestea au fost abandonate din cauza efectelor adverse. Prin urmare, cea mai bună strategie este prevenția, în special pentru sugarii foarte mici, de două, trei sau patru luni, care pot dezvolta forme grave de infecție și pot ajunge în spital. Există două modalități importante de protecție. Prima este vaccinarea gravidei. În trimestrul al treilea de sarcină, mama poate primi vaccinul împotriva VSR, conform recomandărilor medicale. Astfel, produce anticorpi pe care îi transmite copilului prin placentă. După naștere, bebelușul beneficiază de protecția acestor anticorpi în primele luni de viață, inclusiv în perioada în care riscul de complicații este foarte mare. A doua variantă este administrarea unui anticorp specific, sub forma unei imunoglobuline cu acțiune prelungită. Aceasta oferă protecție directă copilului. Există și un anticorp monoclonal utilizat de mai mult timp, palivizumab, pe care statul român îl decontează integral pentru anumite categorii de sugari cu risc crescut: copiii născuți prematur, cei cu afecțiuni cardiace congenitale sau cu boli respiratorii cronice. Dezavantajul acestei variante este că administrarea trebuie repetată lunar în sezonul de circulație a virusului. Între timp, au apărut și variante noi, cu acțiune prelungită, care permit protejarea copilului printr-o singură administrare pentru întregul sezon”.
Știm că sezonul gripal a început mai devreme anul acesta. Se observă acest lucru și în cazul copiilor, atât în ceea ce privește gripa, cât și VSR? Aveți deja cazuri?
Profesorul Mihai Craiu, medic primar pediatru: „În unitatea medicală în care lucrez, Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului, toți pacienții internați cu manifestări respiratorii sunt testați din rațiuni epidemiologice. Pentru copiii cu forme grave, care ajung în terapie intensivă, folosim teste PCR multiplex, care pot identifica aproximativ 20 de virusuri. Pot spune că avem cazuri confirmate în fiecare zi, inclusiv de SARS-CoV-2. În cazul copiilor mici, care nu au avut contact anterior cu virusul și nu beneficiază de anticorpi materni, infecția poate apărea. Am început să vedem și cazuri de gripă, inclusiv la copii veniți din străinătate sau care au călătorit prin aeroporturi și spațîi aglomerate. În ceea ce privește virusul sincițial respirator, acesta revine odată cu răcirea vremii. În timpul pandemiei, din cauza modificării circulației virusurilor, am avut inclusiv cazuri grave de VSR în mijlocul verii. Acum însă ne-am întors la scenariul de dinaintea pandemiei. Iarna nu-i ca vara. Virusurile revin, iar dacă nu prevenim infecția la copiii mici, riscăm să avem din nou secții de terapie intensivă aglomerate”.
Ce pot face părinții pentru a-și proteja copiii?
Profesorul Mihai Craiu, medic primar pediatru: „Aș da trei sfaturi importante. Primul este spălatul mâinilor. Se pare că am uitat acest obicei după pandemie, deși este una dintre cele mai frecvente modalități de transmitere a virusului sincițial respirator. Ar trebui să evităm să ducem sugarii în spații publice aglomerate și neaerisite, precum mallurile. Dacă totuși ajungem în astfel de locuri sau folosim mijloacele de transport în comun, când revenim acasă trebuie să ne spălăm foarte bine pe mâini înainte de a ne apropia de copii. Al doilea sfat este purtarea măștii în anumite situații. Dovezile arată că măștile chirurgicale sunt utile mai ales pentru persoanele bolnave, care tușesc și pot transmite virusul prin picături respiratorii. Al treilea sfat, poate mai important decât suplimentele alimentare, este odihna. Copiii au programe foarte încărcate, merg la școală, la afterschool și petrec uneori opt-zece ore pe zi în activități solicitante. Oboseala cronică poate afecta sistemul imunitar. Trebuie să avem grijă că cei mici să doarmă suficient și să nu îi supunem unor eforturi fizice exagerate. Este important să căutăm soluții pentru a le proteja sănătatea, nu să încercăm doar să le întărim imunitatea prin suplimente”.