Cum ne încălzim corect înainte de alergare, ca să evităm accidentările. Sfaturile fizioterapeutului Alexandru Pahonțu
Mișcarea în aer liber, chiar și pe timpul iernii, are beneficii mari pentru sănătate. Atenție însă, înainte de a porni în alergare trebuie să vă încălziți musculatura pentru a evita o eventuală entorsă ori chiar o rană mai gravă.
Apoi, nu uitați de stretching, absolut necesar în fiecare zi. Aflăm sfaturi utile de la fizioterapeutul Alexandru Pahonțu, invitat în emisiunea ''Doctor de bine''.
dr. Alexandru Pahonțu, fizioterapeut: „Dacă ne antrenăm tot timpul anului, atunci organismul se călește și căpătăm rezistență la o vreme mai nefavorabilă. Și eu dau aproape zilnic tură de parc, nu alerg, dar mă plimb și întâlnesc tot felul de alergători care sunt foarte relaxați și aleargă chiar și la minus 5 grade n-au nicio problemă.”
Interesant este că, de exemplu, în țările nordice, ei își călesc copiii să alege să meargă la școală iarna cu bicicletele, deci pe zăpadă, pe gheață, merg cu bicicletele la școală. Copiii lasă încă de la grădiniță să iasă în aer curat. Ați văzut tot fel de filmulețe sau poze cu bebeluși care dorm afară în frig.
dr. Alexandru Pahonțu, fizioterapeut: „În țările nordice. Dar la noi situația este diferită: dacă e puțin mai rece, copiii sunt înfofoliți. Fularul peste nas, nu mai sunt scoși afară.
Este o chestie de educație. Aceasta este rolul nostru, printre alți specialiști, adică al fizioterapeuților, să informăm populația, să-i încurajăm să facă mișcare, mai ales că este un aspect foarte important care ține de educație, acela de prevenție.
Este foarte, foarte ușor să previi și foarte, foarte greu să tratezi o afecțiune, mai ales că pot apărea și complicații și mai ales că o afecțiune vine însoțită de alte probleme de sănătate și de aceea este mult mai simplu, mai eficient și mai frumos să previi. Și cea mai simplă formă de prevenție este activitatea fizică, mișcarea și mai ales mișcarea în aer liber, indiferent de vreme.
Ideal ar fi să facem mișcare toată ziua, dar fiind la oraș trebuie să ne alocăm o parte din timp și din păcate timpul este din ce în ce mai limitat din cauza faptului că stăm foarte mult la serviciu.
Persoanele care stau la birou își desfășoară munca preponderent la birou, au de obicei dezvoltă afecțiuni ale coloanei vertebrale, fiindcă ei nu se mișcă absolut deloc, sunt absorbiți de munca lor și uită să măcar să se ridice din oră în oră sau știu la 2 ore să își întindă oasele, cum se spune, să facă câteva mișcări să.
Pentru cei care merg să alerge par poate la un moment dat și anumite probleme gen entorsele. Ce anume trebuie să facem dacă trecem printr-o astfel de situație? Dacă avem o entorsă, cum ne recuperăm și cât durează recuperare?
Dacă respectivul sportiv este luat de valul de adrenalină dat de sport și zice las că trec peste asta, e posibil ca entorsa să se agraveze. Teoretic, în momentul în care apare o problemă de genul acesta, ar trebui să ia un mic repaus, 2-3 zile până când entors a trece.
Dacă în loc să apeleze la repaus fizic și să lași glezna, respectiv să zicem, se odihnească și o soliciți în continuare, ea se poate agrava, după care e nevoie de aparat gipsat sau orteză sau nu este atât de gravă pe precum o fractură mai că nu este la fel de gravă.
Înotul este foarte recomandat, pentru că prin mișcările blânde în apă care sunt ajutate de forța gravitațională a apei poate să facă mișcare în continuare, să dreneze zona respectivă, fără să pună presiune pe articulație. Nu mai aleargă în perioada respectivă trebuie să facă o mică pauză.”
Este nevoie și de tratament medicamentos?
dr. Alexandru Pahonțu, fizioterapeut: „Normal, este nevoie de antiinflamator sau antialgice sau depinde la caz la caz. Aplicații de gheață, dar nu direct pe tegument.”
Cât durează recuperarea?
dr. Alexandru Pahonțu, fizioterapeut: „Poate să dureze și câteva săptămâni.”
De ce se produc entorsele?
dr. Alexandru Pahonțu, fizioterapeut: „Înainte de orice activitate fizică trebuie făcută o încălzire activă, nu stretching, fiindcă în timpul stretchingului mușchii se întind practic și se relaxează. Deci trebuie făcută o încălzire activă a tuturor mușchilor corpului. Mușchii mari mă refer. În afară de asta, de exemplu, dimineața durează câteva ore până se face o joncțiune, o potrivire perfectă între sistemul nervos și mușchi. Adică este vorba despre sinapsa neuromuscular și durează câteva ore până să sincronizăm perfect creierul, activitatea creierului cu mușchii. Dacă mușchii sunt încălziți, atunci ei protejează articulațiile mai bine.”
Dincolo de această recuperare fizică se poate ajunge în situația când este nevoie și de recuperare pulmonară. Ce înseamnă acest lucru și când se se ajunge într-o astfel de situație?
dr. Alexandru Pahonțu, fizioterapeut: „Când avem patologie pulmonară sau patologie cardio-pulmonară sau sunt alte lucruri asociate. De exemplu, cineva poate să aibă insuficiență respiratorie și din alte cauze: un traumatism direct, accident de mașină, cădere de la înălțime, neoplasme, adică cancere pulmonare.
Majoritatea pacienților, să spunem că din vechea generație se gândesc că ajung la spital și li se administrează niște perfuzii, li se dau niște pastile, vine doctorul, îi le dă un tratament și ei trebuie să stea cuminței, în pas, să nu se miște. În general oamenii și acasă dacă sunt răciți, de multe ori spun că nu au chef de nimic, stau în pat, nu mai fac mișcare. Este normal, fiindcă în general atunci când pacientul are o boală, are o stare de slăbiciune, are stare de epuizare, fiindcă organismul se luptă cu boala. Unele boli sunt extrem de constructive, cum este de exemplu gripa și atunci pacientul simte nevoia să se odihnească. El crede că prin odihnă se reface, dar e foarte important să se miște, fiindcă refacerea vine prin mobilizarea organismului, adică mișcarea asta înseamnă mobilizare la marginea patului, se miște prin casă sau chiar și la spital. Există în sală de recuperare sau se poate face recuperare la patul pacientului și exerciții de respirație, mișcări cu brațele, cu picioarele.
Nu se poate arunca direct la niște antrenamente în forță sau care să-i solicite foarte mult organismul, fiindcă să-i spunem boala poate recidiva dacă are o pneumonie, a avut o pneumonie și el ajunge acasă. Este externat și se gândește hai să mă apuc să alerg și afară sunt 0 grade sau -5 grade poate să recidiveze pneumonia, deci trebuie să facă mișcare, dar adaptat la contextul bolii lui.”
Așa cum este încălzire activă la începutul sesiunii de mișcare, este streachingul obligatoriu de la sfârșit sau la sfârșitul zilei.
Ce înseamnă mai exact?
dr. Alexandru Pahonțu, fizioterapeut: „Înseamnă că întindem grupele musculare. Tot felul de poziții, de mișcări prin care încercăm să întindem grupele musculare care sunt se contractează excesiv în timpul mișcării, adică se fac acele guguloaie, să zicem după.”
