Harta politică a României după alegerile parlamentare. În 20 de județe AUR a obținut mai multe voturi decât USR PLUS

×
Codul embed a fost copiat

Alegerile cu cea mai mică prezență din istoria post-decembristă seamănă incertitudine şi nasc discuţii aprinse. Deşi a ieşit pe primul loc, PSD nu poate guverna singur şi cel puţin deocamdată nici nu prea are cu cine se alia.

De cealaltă parte, PNL şi USR-PLUS au obţinut scoruri mai mici decât se aşteptau, şi au nevoie de UDMR. Pe fondul absenteismului, în Parlament va intra o formaţiune nouă şi controversată - Alianţa pentru Unirea Românilor.

Traian Băsescu şi PMP au emoţii până la ultimul vot, iar Victor Ponta şi Călin Popescu Tăriceanu au rămas pe dinafară.

 

Citește și
parlament, George Simion
Surpriză. Ce partid are cel mai tânăr parlamentar, după alegerile din 1 decembrie. Nu este Partidul Oamenilor Tineri

Aşa arată în acest moment harta politică a României în funcţie de rezultatele alegerilor din fiecare judeţ, unde cu roşu am semnalizat victoria PSD, cu galben cea a PNL, cu verde a UDMR şi cu albastru a USR-PLUS. Concluzia e clară, PSD a câştigat aceste alegeri, având în portofoliu victorii în 22 de judeţe.

Deşi, la procente, diferenţa nu e foarte mare. Pe locul următor s-a clasat PNL, urmat de USR PLUS şi surpriză, un partid necunoscut înfiinţat de doar un an, AUR, care a obţinut aproape 9% din voturi. La limită, PMP mai are încă o mică şansă de a intra în Parlament cu 5%, deocamdată are sub prag. Nu acelaşi lucru se poate spune despre PRO România care nu va mai prinde niciun loc în noul legislativ. Acestea sunt rezultatele parţiale furnizate de Biroul Electoral Central rezultate în urma centralizării voturilor din 84,91% dintre secţiile de votare.

Judeţele roşii sunt cam aceleaşi judeţe unde social-democraţii au câştigat întotdeauna deşi, de această dată, victoriile nu au mai fost aşa de categorice. Singurul loc unde PSD a mai obţinut peste 50% din voturi este judeţul Olt. Au mai fost alte 11 judeţe unde scorul social-democraţilor a fost de peste 40%, însă în restul de 10 judeţe câştigate, rezultatele au fost foarte apropiate de cele ale PNL.

Liberalii, pe de altă parte, au câştigat 13 judeţe însă în niciunul dintre acestea victoria nu a fost categorică. Doar în Sibiu şi Giurgiu, PNL a reuşit să obţină peste 40% din totalul voturilor.

UDMR a câştigat că de obicei în judeţele cu populaţie numeroasă de etnie maghiară, deci nicio surpriză din acest punct de vedere.

Iar mai tânără formaţiune USR PLus a reuşit să îşi treacă în portofoliu, în premieră, 2 judeţe şi, poate cea mai importantă victorie, Bucureştiul. Progresiştii au convins aşadar în Timiş, Braşov şi în Capitală, însă la diferenţa mică de următorii clasaţi.

Surpriza majoră a acestor alegeri însă vine din partea unui partid nou înfiinţat şi necunoscut care a reuşit să intre în Parlament. Alianţa pentru Uniunea Românilor, AUR, s-a clasat pe locul 4 în alegeri şi a adunat voturi multe mai ales în judeţele din jumătatea de est a ţării. Cele mai mari scoruri le-a obţinut în Botoşani, Suceava şi Constanța, peste 14% din voturi. Totodată, AUR a avut în total 14 judeţe unde a luat mai mult de 10% din opţiuni. Şi dacă vreţi şi o altă perspectivă, e interesant de menţionat că în 20 de judeţe, deci aproape jumătate de ţară, AUR a obţinut mai multe voturi decât USR PLUS, considerată acum a treia forţă politică.

O surpriză mare vine şi din Diaspora, unde noul partid AUR pare că este mult mai cunoscut decât în ţara întrucât a reuşit să se claseze pe locul 3 în opţiunile electoratului după USR PLUS şi PNL. Mai mult decât atât, AUR a câştigat încrederea românilor care au votat în Italia, de pildă, unde a obţinut cele mai multe voturi, mai multe decât USR Plus sau PNL. În vreme ce în Spania a ieşit pe locul 2.

În fine, să nu uităm că acestea au fost alegerile cu cea mai mică prezență de după 1990. Doar aproape 6 milioane din peste 18 milioane cu drept de vot, şi-au exprimat opţiunile electorale ceea ce înseamnă o prezenţă de 31,84%. Cei mai mulţi au votat la oraşe, în vreme ce la sate s-au prezentat la urne mai puţini. De asemenea, bărbaţii au votat în număr mai mare decât femeile.

Articol recomandat de sport.ro
Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă
Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă
Citește și...
Surpriză. Ce partid are cel mai tânăr parlamentar, după alegerile din 1 decembrie. Nu este Partidul Oamenilor Tineri
Surpriză. Ce partid are cel mai tânăr parlamentar, după alegerile din 1 decembrie. Nu este Partidul Oamenilor Tineri

Autoritatea Electorală Permanentă a prezentat, miercuri, o sinteză a mandatelor care au fost atribuite recent noilor parlamentari ai României, în urma alegerilor care au avut loc în 1 decembrie 2024.

DOCUMENT. Alegeri parlamentare 2024. Rezultatele finale anunțate oficial de Biroul Electoral Central
DOCUMENT. Alegeri parlamentare 2024. Rezultatele finale anunțate oficial de Biroul Electoral Central

Alegeri parlamentare 2024, rezultate finale. Biroul Electoral Central a prezentat, sâmbătă, rezultatul final al votării pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din data de 1 decembrie 2024.

Oficial. Biroul Electoral Central a respins toate contestaţiile şi sesizările privind alegerile parlamentare din 2024
Oficial. Biroul Electoral Central a respins toate contestaţiile şi sesizările privind alegerile parlamentare din 2024

Biroul Electoral Central a respins, sâmbătă, în şedinţă, toate contestaţiile şi sesizările privind alegerile parlamentare.

Recomandări
Paradoxul liberal: PSD l-ar accepta pe liberalul Crin Antonescu candidat la prezidențiale, PNL se gândește la Nicușor Dan
Paradoxul liberal: PSD l-ar accepta pe liberalul Crin Antonescu candidat la prezidențiale, PNL se gândește la Nicușor Dan

Liberalul Crin Antonescu este varianta cea mai vehiculată pentru poziția de candidat comun al alianței PSD-PNL-UDMR-minorități la alegerile prezidențiale. Paradoxal, însă, nominalizarea sa este întârziată pentru că PNL ar înclina și spre Nicușor Dan.

Lasconi, după consultările cu Iohannis: ”Nu are legitimitatea de a mai sta în vârful statului”. ”Suntem în război hibrid”
Lasconi, după consultările cu Iohannis: ”Nu are legitimitatea de a mai sta în vârful statului”. ”Suntem în război hibrid”

Elena Lasconi a declarat după consultările de la Cotroceni că Iohannis ”nu are legitimitatea morală, nici legală de a mai sta în vârful statului român”. Președinta USR i-a cerut lui Klaus Iohannis să-și dea demisia.

Klaus Iohannis, după consultările politice: ”Negocierile pentru găsirea unei ecuații guvernamentale solide, spre finalizare”
Klaus Iohannis, după consultările politice: ”Negocierile pentru găsirea unei ecuații guvernamentale solide, spre finalizare”

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat, duminică, la Palatul Cotroceni, consultări cu partidele parlamentare, în vederea desemnării unui candidat pentru funcţia de prim-ministru.