Harta politică a României după alegerile parlamentare. În 20 de județe AUR a obținut mai multe voturi decât USR PLUS

×
Codul embed a fost copiat

Alegerile cu cea mai mică prezență din istoria post-decembristă seamănă incertitudine şi nasc discuţii aprinse. Deşi a ieşit pe primul loc, PSD nu poate guverna singur şi cel puţin deocamdată nici nu prea are cu cine se alia.

De cealaltă parte, PNL şi USR-PLUS au obţinut scoruri mai mici decât se aşteptau, şi au nevoie de UDMR. Pe fondul absenteismului, în Parlament va intra o formaţiune nouă şi controversată - Alianţa pentru Unirea Românilor.

Traian Băsescu şi PMP au emoţii până la ultimul vot, iar Victor Ponta şi Călin Popescu Tăriceanu au rămas pe dinafară.

 

Aşa arată în acest moment harta politică a României în funcţie de rezultatele alegerilor din fiecare judeţ, unde cu roşu am semnalizat victoria PSD, cu galben cea a PNL, cu verde a UDMR şi cu albastru a USR-PLUS. Concluzia e clară, PSD a câştigat aceste alegeri, având în portofoliu victorii în 22 de judeţe.

Deşi, la procente, diferenţa nu e foarte mare. Pe locul următor s-a clasat PNL, urmat de USR PLUS şi surpriză, un partid necunoscut înfiinţat de doar un an, AUR, care a obţinut aproape 9% din voturi. La limită, PMP mai are încă o mică şansă de a intra în Parlament cu 5%, deocamdată are sub prag. Nu acelaşi lucru se poate spune despre PRO România care nu va mai prinde niciun loc în noul legislativ. Acestea sunt rezultatele parţiale furnizate de Biroul Electoral Central rezultate în urma centralizării voturilor din 84,91% dintre secţiile de votare.

Judeţele roşii sunt cam aceleaşi judeţe unde social-democraţii au câştigat întotdeauna deşi, de această dată, victoriile nu au mai fost aşa de categorice. Singurul loc unde PSD a mai obţinut peste 50% din voturi este judeţul Olt. Au mai fost alte 11 judeţe unde scorul social-democraţilor a fost de peste 40%, însă în restul de 10 judeţe câştigate, rezultatele au fost foarte apropiate de cele ale PNL.

Liberalii, pe de altă parte, au câştigat 13 judeţe însă în niciunul dintre acestea victoria nu a fost categorică. Doar în Sibiu şi Giurgiu, PNL a reuşit să obţină peste 40% din totalul voturilor.

UDMR a câştigat că de obicei în judeţele cu populaţie numeroasă de etnie maghiară, deci nicio surpriză din acest punct de vedere.

Iar mai tânără formaţiune USR PLus a reuşit să îşi treacă în portofoliu, în premieră, 2 judeţe şi, poate cea mai importantă victorie, Bucureştiul. Progresiştii au convins aşadar în Timiş, Braşov şi în Capitală, însă la diferenţa mică de următorii clasaţi.

Surpriza majoră a acestor alegeri însă vine din partea unui partid nou înfiinţat şi necunoscut care a reuşit să intre în Parlament. Alianţa pentru Uniunea Românilor, AUR, s-a clasat pe locul 4 în alegeri şi a adunat voturi multe mai ales în judeţele din jumătatea de est a ţării. Cele mai mari scoruri le-a obţinut în Botoşani, Suceava şi Constanța, peste 14% din voturi. Totodată, AUR a avut în total 14 judeţe unde a luat mai mult de 10% din opţiuni. Şi dacă vreţi şi o altă perspectivă, e interesant de menţionat că în 20 de judeţe, deci aproape jumătate de ţară, AUR a obţinut mai multe voturi decât USR PLUS, considerată acum a treia forţă politică.

O surpriză mare vine şi din Diaspora, unde noul partid AUR pare că este mult mai cunoscut decât în ţara întrucât a reuşit să se claseze pe locul 3 în opţiunile electoratului după USR PLUS şi PNL. Mai mult decât atât, AUR a câştigat încrederea românilor care au votat în Italia, de pildă, unde a obţinut cele mai multe voturi, mai multe decât USR Plus sau PNL. În vreme ce în Spania a ieşit pe locul 2.

În fine, să nu uităm că acestea au fost alegerile cu cea mai mică prezență de după 1990. Doar aproape 6 milioane din peste 18 milioane cu drept de vot, şi-au exprimat opţiunile electorale ceea ce înseamnă o prezenţă de 31,84%. Cei mai mulţi au votat la oraşe, în vreme ce la sate s-au prezentat la urne mai puţini. De asemenea, bărbaţii au votat în număr mai mare decât femeile.

Citește și...
Cât a costat campania de la alegerile parlamentare 2020. Sumele de rambursat pentru partide
Cât a costat campania de la alegerile parlamentare 2020. Sumele de rambursat pentru partide

Autoritatea Electorală Permanentă informează că termenul-limită de depunere a cererii de rambursare a cheltuielilor electorale aferente alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor este 6 ianuarie 2021.

Ciolacu: Avem posibilitatea să nu se constituie Parlamentul pe data de 21. „Fiecare poate să aibă o problemă în acea zi”
Ciolacu: Avem posibilitatea să nu se constituie Parlamentul pe data de 21. „Fiecare poate să aibă o problemă în acea zi”

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, deţinătorul funcţiei de preşedinte al Camerei Deputaţilor, susţine că există posibilitatea ca noul Parlament să nu se poată constitui în 21 decembrie, dacă nu este întrunit cvorumul.

Câți senatori și deputați va avea fiecare partid în noul Parlament
Câți senatori și deputați va avea fiecare partid în noul Parlament

PSD va avea în viitorul Parlament 47 mandate la Senat şi 110 mandate la Camera Deputaţilor, în timp ce PNL a obţinut 41 la Senat, respectiv 93 la Camera Deputaţilor, potrivit datelor prezentate, luni, de Biroul Electoral Central.

Recomandări
Turcia: Salvatorii români au scos doi soți și pe copilul acestora de sub dărâmăturile unui bloc de 9 etaje. Micuțul era mort
Turcia: Salvatorii români au scos doi soți și pe copilul acestora de sub dărâmăturile unui bloc de 9 etaje. Micuțul era mort

Echipa de căutare-salvare RO-USAR prezentă în Turcia a încheiat prima misiune. Salvatorii români au reușit să identifice și să recupereze de sub dărâmăturile orașului Antakya o familie compusă din doi adulți și un copil.

Harta riscului seismic în București. Scenariul unui dezastru: Ce s-ar întâmpla dacă ar avea loc un cutremur major în Capitală
Harta riscului seismic în București. Scenariul unui dezastru: Ce s-ar întâmpla dacă ar avea loc un cutremur major în Capitală

După catastrofa din Turcia, mulți se întreabă ce s-ar întâmpla cu Bucureștiul, de pildă, în cazul unui cutremur similar.  

Când ar putea porni Rusia o ofensivă majoră în Ucraina. Experții din Occident, sceptici în privința forței armatei lui Putin
Când ar putea porni Rusia o ofensivă majoră în Ucraina. Experții din Occident, sceptici în privința forței armatei lui Putin

Rusia trimite soldați în estul Ucrainei și ar putea porni o ofensivă în zilele ori săptămânile următoare. Dar obiectivul, ocuparea întregii regiuni Donbas, este „nerealist", susțin atât oficialii de la Kiev, cât și responsabilii și experții occidentali.