Vinul nostru incearca sa scape de renumele prost si izul de DNA. “Multi consumatori spun 'Romania, vin, pe bune?'"

 O dimineata obisnuita de toamna in Mehedinti. Un pirat iese ostenit din cort, in timp ce Fred Flintstone isi face incalzirea. Au intarziat , vrajitoarele sunt deja in padure. Incearca sa ajunga din urma testoasele ninja. Este a 4-a editie a maratonului dintre vii. O cursa inedita printre vii si pahare de vin, organizata de proprietarul unei crame tinere din Romania. O modalitate prin care incearca sa castige notorietate in randul potentialilor clienti.

DNA Bucuresti, octombrrie 2016, sediul DNA. Actionarul altei crame, cea mai mare din Romania, creste si el in notorietate. Insa nu cum si-ar dori. Tocmai a fost retinut pentru 24 de ore. In aceeasi zi si Arhiepiscopul Tomisului a fost chemat la DNA. Pentru pacate care au legatura tot cu via. Cu doar o saptamana inainte si Gigi Netoiu a trecut pragul. Procurorii investighiaza cum a obtinut 700 de hectare de vie in 2006 Sunt doua laturi diametral opuse ale viticulturii din Romania.

Agitatie mare la DNA, agitatie si mai mare in vii. Suntem in plin sezon, departe de Bucuresti, la poalele muntilor parang. Pe dealurile Corcovei, pe aceasi paralela cu faimoasele podgorii Bordeaux, la cateva sute de metri deasupra nivelului marii. Serban Damboviceanu ne arata cum in urma cu 3 milioane de ani natura incepea sa lucreze la ADN-ul industriei de vin, solul.

Aici avem trupul cel mai mare de vie, in satul Jirov. La 40 de ani , Serban este unul dintre lupii tineri ai vinului romanesc si incearca sa calce pe urmele francezilor si italienilor. Cam in acelasi timp cu afacerea lui Serban a inceput sa prinda radacini un nou val de viticultori. In ultimii 6 ani numarul cramelor s-a triplat. De la 78 in 2009 am ajuns la 266 in 2015. Sunt afaceri tineri ridicate pe pamantul podgoriilor istorice, 24 la numar. Vorbim de zonele cu denumire de origine controlata, unde pot fi cultivate doar anumite soiuri, iar cramele n-au voie sa aduca struguri din afara lor. Sunt pamanturile unde avem ceea ce francezii numesc "Terroire". O combinatie perfecta intre temperatura, precipitatii si structura solului.

Citește și

„Ce se întâmplă e nebunie curată. Și-au ieşit din minţi. Sunt ruşinea Rusiei”. Omul interzis în Rusia lui Putin vine la București

Are impreuna cu un asociat din Franta 68 de hectare in satele Corcova si Jirov. A studiat si a lucrat ani de zile in Franta si Polonia. Asa l-a cunoscut pe Michel Roy din Alsacia, care detine cealalta jumatate a afacerii. Iata-l pe Michel in 2008, cand ateriza la Craiova cu avionul sau privat, dornic sa-si inspecteze noua investitie. Acum Serban are pe mana toata afacerea din Romania. O investitie de 6 milioane de euro, din care unul din fonduri europene. S-a mutat in sat si locuieste deasupra cramei impreuna cu Mihaela si fetita lor. Primii 4 ani au fost cei mai grei. 8 luni pe an dormea singur in vie, pana si-a pus cram ape picioare

Serban Damboviceanu: “Lucram efectiv zi-lumina, trebuia sa gasesc o solutie. Aici locuiam din martie pana in octombrie. Practic in primii ani cand am pus via, vreo 4 ani. “

Prefera ca via sa aiba struguri mai putini, dar mai amorati. A plantat butucii des. Obliga vitele sa se lupta intre ele pentru nutrienti, iar radacinile cauta hrana mai adanc in sol.

Potentialul viticol al Romaniei a fost insa descoperit de altii…cu mult inainte. Podgoria de la Corcova a fost atestata pentru prima oara documentar pe vremea lui Mihai Viteazu. Inceputul secolului 20 a fost insa adevarata epoca de aur a vinului romanesc. Vinul de Dragasani al Printului Stirbey se regasea pe meniul din Orient Express. La Corcova ii apartineau altui print, Anton Bibescu. El isi trimitea licoarea tot cu orient expressul la export. O mare parte din vinul printului Bibescu era trimisa la Paris. Vinurile erau trimise cu Orient Expressul care facea oprire in gara Strehaia.

Si crama construita acum un secol de print e folosita acum de Serban. Inainte comunistii o foloseau ca IAS. Iar in 2006, cand a preluat-o era aproape in paragina. In pivnita pentru butuoaie, caramida absoarbe din umiditate si creaza vinului conditiile ideale sa-si traga aromele din lemnul butoaiele de stejar. Doar ca, o mica parte se pierde in timpului procesului.

E ceea ce numesc francezii "la part des anges", pentru ca pe vremuri sigilau butoiul il inchideau, el pare ermetic, dar totusi prin lemn vinul se evapora. Si cand il vei deschide peste un an el nu va mai vi fi plin. Si cum iti explici daca a fost inchis, sigilat ca a mai disparut din vin. Pe vremuri Printul Bibescu si-a adus un oenolog din Franta pentru a obtine vin de calitate . 100 de ani mai tarziu , Serban a facut la fel.

Laurent Pfeffer este francezul pe care Serban l-a adus in 2006 la Corcova sa faca vinuri. Cu timpul a prins radacini in Mehedinti. Iar acum isi imparte saptamanile intre viitoarea sa crama si cea a lui Serban ,de peste drum. Toamna ziua sa de munca este jumatate arta, jumatate alchimie.

Vinul sau este deja pe piata, atat in Franta cat si in Romania. Deocamdata vinifica in crama lui Serban, dar din strugurii sai. Laurent Pfeffer: “Ce este foarte interesant in Romania sunt soiurile. Aveti niste soiuri din Romania gen feteasca, gen babeasca astea nu se gasesc altundeva si asta e un potential enorm”.

Laurent nu este singurul oenolog strain din Romania care a devenit din angajat, patron. Oliver Bauer a ajuns in Oltenia in 2003. A venit oenolog la Crama Stirbey, unde lucreaza in continuare. In 2012 si-a deschis propria crama impreuna ca sotia sa Raluca. Pivinita este sa un adevarat laborator. Vinde doar in restaurante si la export .Produce vin putin, scump si spune el, de calitate. Vinul sau de top este un asa zis vin portocaliu -un vin alb facut dupa metodele vinului rosu. In comert vinul sau se vinde si cu 90 de lei. Scump insa Romania are deja o nisa de consumatori care sunt dispusi sa scoata din buzunar chiar mai mult de atat

In timp ce pe dealuri sunt culesi ultimii struguri, in Bucuresti mai multi cunoscatori se strang intr-o vila de lux din centrul orasului. Au venit sa-l asculte , dar mai ales sa-i deguste vinul lui Lamberto Frescobaldi. La prima vedere n-ai zice ca italianul este capul uneia dintre cele mai bogate familii din Italia. Dinastia Frescobaldi, pe care acum o conduce , produce vin pe dealurile Toscanei de mai bine de 700 de ani , de pe vremea republicii Florenta.

“Daca vrei sa te imbeti, mai bine bei un Mojito. Pentru ca daca vrei sa imbeti cu vinul meu, va trebui sa cheltuiesti foarte multi bani. Si nu cred ca e normal”, spune el. Nu este o gluma, o sticla din vinul sau costa la noi pana la 600 de lei.

Peste 40 de milioane de euro au cheltuit anul trecut Romanii pe vinuri din import. In top sunt vinurile din Spania, Italia si Franta.

Inaintasii Lui lamberto Frescobaldi s-au imbogatit din comert cu lana si au fost printre primii bancheri ai Italiei. Au construit primul pod din Florenta, au finantat cruciadele regilor Angliei si ii trimiteau lui Michelangelo butoaie de vin la schimb pentru operele sale de arta. “Noi am vandut vin orasului Florenta, am vandut Papei, dar si Coroanei Britanice In prezent Frescobaldi detine 6 crame in Toscana”, spune italianul.

Produce anual 11 milioane de sticle de vin. Renumele, eticheta italiana si calitatea ii permit sa vanda vin peste tot in lume mai scump si mai mult decat noi. Cele 1000 de hectare ii aduc incasari anuale de 95 de milioane de euro. Primii 3 producatori de la noi administreaza impreuna o suprafata de vie 7 ori mai mari, dar incaseaza cumulat cu 10 milioane de euro mai putin. Cu prestigiul stirbit de perioada comunista vinificatorii nostri nu se pot lauda, ca italienii, cu o istorie neintrerupta de 700 de ani. Asa ca o iau practic de la zero. Au aparut mutle crame mici care isi cauta propria identitate

Cele mai aglomerate zone viticole sunt Vrancea, Dragasani si Dealul Mare. In Dragasani la cateva minute distanta au crame Mugus Isarescu, Valeriu Stoica sau baronul Iakob Crib, mostenitorul printului Stirbey. Podgoria din jurul Conacului Dobrusa se intinde pe 50 de hectare siproduce 100 de mii de litri de vin anual. Cconacul vechi in stil neobrancovenesc, din 190 a fost reabilitat si a devenit atractie turistica.

Podgoria este condusa de un oenolog din regiunea Alsacia.Timp de zece ani de cand este in Romania, francezul Moritz a readus la viata un vin romanesc, care se epuizeaza imediat dupa ce este scos la vanzare. Angajatii spun ca vinurile de Dragasani se bucura de o clima speciala datorita Oltului, curentilor si reliefului.

Proprietarul cramei, fostul ministru al justitiei, Valeriu Stoica, in prezent avocat, vine aici doar la sfarsit de saptamana. "Cred ca vita de vie si vinul care definesc identitatea nationala a romanilor reprezinta o foarte buna directie de investitii pentru ca avem traditie", spune el.

Ne mutam in judetul Prahova, la Dealu Mare, care va rivaliza in viitor cu Toscana, spune Mihail Rotenberg, unul dintre inventatorii internetului wireless. Nascut in Romania, a plecat in Israel, unde a pus pe picioare o companie de IT, dar a lucrat si pentru armata. Dupa ce a schimbat tehnologia mondiala, s-a retras in Romania. “M-am saturat de tehnologie si cred ca se pot face lucruri si fara tehnologie, mai ales in ocupatiile traditionale cum ar fi vinul. Cred ca vremea cramelor mari o sa treaca si in Romania."

Satul de tehnologie, vinifica intr-un stil arhaic strugurii din cele 25 de hectare de vie batrana. Care face vinul mai bun spune el. A inventat si un teasc plan, care foloseste forta gravitationala pentru a crea vinul rosu, sau vinul alb. "Daca apleci mai mult iti iese alb, daca apleci mai putin iti iese Rose-ul", spune Rotenberg.

La cativa kilometri distanta gasim o pe Aurelia Visinescu. Printre putinele femei oenolog cu propria crama. Din luna august, isi lasa familia la Bucuresti pentru trei luni si se muta in podgoria sa de 70 de hectare.

Viile din Romania au reinviat in 2007. Odata cu intrarea in Uniunea Europeana, viticultorii au avut parte de propriul program de finantare. Au luati toti banii 200 de miliaone de euro alocati pentru perioada 2007-2013. Si s-au mai adaugat si subventiile la hectar. Nu toata lumea a fost insa fara pacat. Inaltpreasfintitul Teodosie, Episcopul Tomisului, a fost chemat sa dea explicatii la DNA intr-un dosar care vizeaza ferma de la Nazarcea, administrata de Arhiepiscopia Tomisului. Procurorii spun ca s-au incasat ilegal 300.000 de euro..

Potrivit anchetatorilor desi suprafete intregi de vie de la Nazarcea au disparut , intre 2010 si 2016 arhiepiscopul si alti 5 suspecti au declarat in mod fals ca au culture de vii pe rod si struguri nobili. Ferma de la Nazarcea era un subiect de lauda pentru inaltul prelat. “Suntem bucurosi ca aceasta ferma a prins viata. Nu numai prin oamenii care muncesc, dar si prin cei ce locuiesc aici si credem ca se vor statornici pt totdeauna aici.”, spune arhiepiscopul in 2013. In acest dosar, arhiepiscopul Tomisului este urmarit penal pentru luare de mita si prezentarea unor documente false pentru obtinerea de fonduri europene.

George Ivanescu este unul dintre actionarii Murfatlar, crama cu cea mai mare suprafata de vie din Romania. 3000 de hectare. Firma are incasari anuale de peste 120 de milioane de lei, dar este in insolventa din 2012. Acum podgoria face parte dintr-un lant de firme suspectate de evaziune fiscala.

Cu o saptamana inainte, alt personaj influent din industria vinului, Gigi Netoiu a fost pus sub control judiciar. DNA il acuza de spalare de bani si instigare la abuz in serviciu. Concret potrivit procurorilor Netoiu ar fi obtinut cu ajutorul deputatului Mihai Marian ar fi obtinut in 2006 700 de hectare in Husi la un pret mult sub cel al pietei. In dosar se afla si fosta sa partenara de viata Luchi Georgescu. Compania ei detine podgoria de 700 de hectare de la Husi.

UPDATE 22.10.2020. “Emisiunea “România, te iubesc!” difuzată în data de 04.10.2020 reprezintă o redifuzare a emisiunii “România, te iubesc!” din data de 23.10.2016. La data redifuzării emisiunii, cauza cu privire la doamna Luchi Georgescu si societatea pe care o conduce era clasată încă de la data de 23.04.2019 de către Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași, astfel că, referitor la aceste persoane, nu mai există nicio investigație cu privire la modul în care au fost dobândite în anul 2006 cele 700 ha de vie la care s-a făcut referire în emisiune”.

Revenind la sutele de miioane deja cheltuite, ar fi fost si mai bine daca banii ar fi produs mai multa valoare adaugata si pe orizontala.

Oliver Bauer: “Eu as dori sa cumparam bidoane astea din Romania si de ani de zile rog pe toti producatorii de butoi faceti si mie asa ceva. Inca nu s-a bagat nimeni. Si din pacate, da, produse romanesti in pivnita nu prea sunt. Da , nu exista. Sticle nu mai exista . A , ba da ! Etichete!"

Pentru un hectar de vie replantat viticultorii pot primi si peste 12.000 de euro pe hectar. Doar ca, in multe cazuri si butucii sunt adusi tot de peste hotare. Institututele de cercetare cei care se ocupau cu producerea materialului saditor au decazut.

Asa ca, de multe ori, doar vinul din sticla si oamenii care il prefara sunt din Romania. Restul vine din Italia sau Portugalia.

Justin Urucu este oenologul uneia dintre cele mai mari crame din tara. Isi cunoaste viile pana la ultimul bob. Compania pentru care lucreaza a fost infiintata in 1998 de investitori francezi si italieni. A fost printre primele crame preluate de straini dupa revolutie.

Romania ocupa un onorabil loc 13 in topul celor mai mari producatori de vin la nivel mondial. Dupa tarile cu traditiile dar si dupa producatorii din "Lumea Noua" a vinului: Statele Unite , Australia, Chile sau Africa de Sud. Cantitativ producem mai mult ca Noua Zeelanda.

Doar ca vinul exportat de neozeelandezi le aduce peste 1 miliard de euro aual, in timp ce exporturile noastre sunt de 40 de ori mai mici. O reminescenta a regimul communist cand tara noastra producea vin mult dar cu o calitate indoielnica. Din nefericire multi clienti din strainatate au ramas si azi in minte cu gustul vinului romanesc din perioada comunista.

Oliver Bauer: “Multi consumatori spun "Romania, vin, pe bune?". In Germania feteasca neagra a fost cea mai jos in raft . Sticla cele mai mari de plastic. A fost ieftin, dulce si prost si asa ramas, ca idee in capul consumatorilor”.

In 1985 Austria a avut un soc similar. Industria lor viticola a cazult la pamant dupa ce laboratoarele din Germania au descoperit in vinul Austriac o substanta toxica folosita in antigelul pentru masini. Exporturile au fost sistate, s-au distrus zeci de milioane de litri de vin iar reputatia austriecilor pe plan international a fost distrusa. S-au ridicat singuri tot cu marketing si promovare profesionala.In prezent Austria exporta de 8 ori mai mult decat Romania. Autoritatile noastre cheltuiesc anual sute de mii de euro pentru a promova produsele la targurile internationale.

Serban Damboviceanu: “Romania are un pavilion la targurile importante de vinuri finantat prin Ministerul Economiei si e o rusine cum arata pavilionul ala. E facut in bataie de joc. Sunt niste bani care sunt aruncati pe fereastra pur si simplu.”

In 2013 la targul de vinuri de la Dusseldorf standul Romaniei a fost singurul pozitionat la etaj printre producatorii de gemuri, bomboane si paste. Celelalte standuri nationale erau la parter, mai usor accesibile pentru vizitatori.

Odata cu aparitia cramelor mici s-a dezvoltat timid si nisa turismului viticol. Unele crame si-au facut si pensiuni in varf de deal. Alina Podiuc detine o agentie de turism. In 2013, alaturi de un avocat , a preluat un mic domeniu din Dragasani. Cu un milion de euro au cumparat crama, 7 hectare de vie si au ridcat pensiunea. O noapte de cazare costa 350 de lei. Tot in Dragasani o alta crama are o pensiune futurista cu 28 de camera. Turistii pot degusta mai multe vinuri, au parte de o cina si pot ajuta la cules.

Cel putin 12 crame ofera cazare in momentul de fata si multe altele sunt deschise publicului pentru tururi si degustari. Pe valea Prahovei o asociatie organizeaza si un turul cramelor pe bicicleta. In 2007 Romania a realizat o strategie nationala a turismului pe urmatorii 20 de ani. O singura pagina este dedicata turismului viticol. Autoritatile sa rezuma sa constate ca in Romania exista regiuni viticole, podgorii si crame. Niniciun cuvant despre cum ar putea statul sa dezvolte aceasta industrie care in alte tari produce sute de milioane.

In Noua Zeelanda vinul aduce 220.000 de turisti straini anual. In ultimii 26 de ani in Romania au aparut peste 200 de crame. Sute de milioane de euro au readus la viata un domeniu care ne facea cinste cu secole in urma. Zeci de mii de hectare de vie au fost replantate. In crame oenologii cauta din nou calitatea. Vinul Romanesc intra timid pe rafturile si meniurile restaurantelor din lumea intreaga. Ca tara inca ne chinuim sa ne gasim propria identitate pe o piata inundata de vin din toate colturile lumii.

Articol recomandat de sport.ro

O tânără gimnastă murit la doar 17 ani. "A luat-o de lângă noi în doar 24 de ore"