Au fost raportate incidente similare și în alte state. În Franța și Ungaria au fost ridicate de la sol aeronave militare pentru a escorta zborurile comerciale. Potrivit agenției France-Presse, unele mesaje au fost semnate cu numele unei grupări care ar avea legături cu o mișcare naționalistă rusă. Deocamdată, nu există dovezi care să confirme această ipoteză.
Avionul TAROM care venea de la Praga la București traversa spațiul aerian al Ungariei în momentul în care piloții au fost informați despre amenințarea cu bombă, iar de la sol au fost ridicate aeronave militare care l-au escortat.
Echipajul a activat procedurile de siguranță prevăzute pentru astfel de situații și a continuat zborul spre București. Între timp, pe Aeroportul Henri Coandă au fost luate măsuri speciale de securitate. Alerta a fost transmisă prin e-mail către aeroportul din Praga și nu a vizat doar această aeronavă, spun reprezentanții companiei Tarom.
Avionul a aterizat pe Aeroportul din Otopeni la ora 12:19, după care autoritățile au făcut verificări pentru a stabili dacă amenințarea este reală. În cele din urmă, s-a dovedit că a fost o alarmă falsă. Pe tot parcursul acestor verificări, traficul aerian s-a desfășurat în condiții normale, fără ca celelalte zboruri să fie afectate.
Și joi au fost înregistrate amenințări similare la adresa unor zboruri, dintre care cinci au vizat România.
Pentru a doua zi consecutivă și pentru a treia oară în această săptămână, autoritățile din toată Europa au fost în alertă. În Franța, patru aeronave au fost vizate, iar avioane de luptă au fost ridicate de la sol pentru a le însoți. Același lucru s-a întâmplat și în Ungaria.
În Bulgaria, două avioane au aterizat la Sofia în urma unor amenințări, iar în Italia, un zbor de la Praga la Roma a fost deviat către Veneția. O altă alertă a vizat o cursă de la Roma la Lisabona.
Anchetatorii încearcă să stabilească cine a orchestrat întreaga poveste. Potrivit AFP, mesajele trimise aeroporturilor din Roma și Sofia ar proveni de la o grupare numită „Statul Masculin”. Denumirea ar putea face trimitere la o mișcare naționalistă rusă, însă nu există deocamdată dovezi care să confirme o asemenea legătură.
Conf. univ. dr. Iulian Fota, expert în securitate: „Spre ei (ruși, n.r.) m-aș îndrepta în această situație, ținând cont de intensificarea războiului hibrid, pe care rușii l-au anunțat împotriva noastră. Sunt tehnici de hărțuire care se înscriu în tiparele războiului hibrid. E o formă de război hibrid dusă de cineva împotriva acestor state occidentale. Că sunt doar cetățeni ruși ideologizați, exasperați, antioccidentali care vor să își manifeste indignarea, sau e o acțiune a statului rus prin niște intermediari, cred că e mai puțin important. Efectul e cam același”.
În România, DIICOT analizează informațiile și urmează să decidă dacă deschide dosar penal pentru amenințare în scop terorist. În anchetă este implicat și Serviciul Român de Informații.
Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații: „Identitatea autorilor și eventualele legături dintre aceste incidente fac în prezent obiectul investigațiilor. Investigațiile sunt în derulare și sunt coordonate între mai multe state și autorități”.
În cazul amenințărilor privind folosirea unor materiale explozive legea prevede pedepse cu închisoarea de la 3 la 12 ani.