UE impune reguli stricte pentru combaterea defrișărilor ilegale. România, surprinzător, în categoria „fără risc”

Companiile trebuie să demonstreze originea materiilor prime, precum lemnul sau cauciucul, prin documente și geolocație. Surprinzător, România figurează ca „țară fără risc”, adică defrișările nu reprezintă un pericol major.

Într-un haos generalizat provocat de defecțiunea sistemului de vot, Parlamentul European a decis, joi, la limită, regulamentul privind defrișările.

Uniunea Europeană impune companiilor care produc, vând sau distribuie, importă sau exportă produse precum mobilierul, cacao, soia, ulei de palmier sau cauciuc să demonstreze că acestea nu provin din terenuri defrișate sau că nu au contribuit la degradarea pădurilor. În cazul Europei, spre exemplu, este vorba de lemn sau carne de vită care poate proveni de la cirezi crescute pe terenuri obținute din defrișări.

Mai exact, să presupunem că un scaun pe care l-am cumpărat din magazin a fost făcut din lemn dintr-o oarecare pădure. Mai departe, tot lanțul implicat în fabricarea lui, de la producătorul de mobilă la micii sau marii comercianți, trebuie să dovedească proveniența lemnului. Trebuie să arate inclusiv că materialul folosit a fost luat, de exemplu, din această parcelă.

În ciuda problemelor, multe de natură penală, pe care România le are în legătură cu defrișările necontrolate, țara noastră, asemeni Chinei, a intrat în categoria „fără risc”.

Nicu Ștefănuță, vicepreședintele Parlamentului European: „Nu este o țară fără risc, dimpotrivă, este o țară cu risc. La noi se fură foarte mult din păduri și cred că știe oricine. Cu ochiul liber se vede chestia asta. Ce au schimbat oamenii din zona asta de dreapta, au schimbat anumite prevederi, așa încât controalele care se fac asupra lemnului tăiat sunt mult, mult mai puține dacă vii dintr-o țară fără risc, în ghilimele”.

Ciprian Gălușcă, reprezentant Greenpeace România: „Situația, în anul 2018, spunea că jumătate din lemnul tăiat în România este tăiat ilegal, de fapt. Din ce putem să observăm în teren, lucrurile nu s-au schimbat într-un mod considerabil. Vedem cum, în continuare, chiar și Inspectorul Pădurii, acel SUMAL care este folosit cu rea credință pentru generarea unor avize fictive”.

Companiile mari trebuie să se adapteze cerințelor până pe 30 decembrie 2025, iar cele mici și mijlocii până pe 30 iunie 2026. Amenzile sunt proporționale cu daunele aduse mediului și valoarea produselor implicate și pot ajunge până la 4% din cifra de afaceri anuală a companiei.

Articol recomandat de sport.ro

Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei