Top 10 fake news și dezinformări virale în România. Care este diferența dintre cele două și cum le putem identifica
Într-un interviu pentru stirileprotv.ro, Antonio Momoc, decanul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, precizează care este diferența dintre un fake news și dezinformare, cum le putem identifica, dar și cum le putem evita.
Termenul "fake news" reprezintă informații și știri produse artificial, care "mimează" caracteristicile știrilor de încredere din mass media, dar care sunt create cu intenția de a induce în eroare. Conf. univ. dr. Antonio Momoc spune că putem identifica un fake news prin gândire critică și prin gândire lentă.
„Gândirea critică se referă la discernământ, logică, educație media, a privi o situație din mai multe puncte de vedere, din mai multe surse pentru a avea perspectiva de ansamblu. Vederea clară și înțelegerea corectă unei situații se referă la viziunea de ansamblu asupra faptelor prin confruntarea unor impresii generate de puncte de vedere diferite, de percepții diferite. Gândirea lentă, în sensul lui Daniel Kahneman, autorul cărții Gândire rapidă, gandire lentă, se referă la gîndirea matematică, deliberativă, spre deosebire de gândirea rapidă, intuitivă, impulsivă, emoțională: înseamnă a nu te grăbi să tragi o concluzie ori să emiți o sentință imediat după ce te impactează o știre despre cineva sau despre ceva”, a precizat conf. univ. dr. Antonio Momoc pentru stirileprotv.ro.
Alegeri 2024
07:05
LIVE TEXT | Alegeri prezidențiale 24 noiembrie 2024 - prezența la vot. Câți români au votat până acum
06:58
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 24 noiembrie 2024. S-au deschis urnele. Românii își aleg președintele
06:55
LIVE TEXT | Referendum București 24 noiembrie 2024. Bucureștenii răspund la 3 întrebări care să schimbe viitorul Capitalei
21:55
Alegeri prezidențiale. Primarul Dominic Fritz: ”Un cetățean a fost amendat pentru o postare despre Elena Lasconi pe Facebook”
Decanul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a explicat că literatura de specialitate nu face diferențe între fake news și dezinformare, ci între false news și fake news, între misinformation și disinformation.
„Autorii recomandă utilizarea termenului de dezinformare în locul celui de fake news, pentru că termenul de fake news este puternic ideologizat. Astăzi politicienii spun despre mass media cu care nu sunt de acord că sunt fake news”, a afirmat acesta.
Conf. univ. dr. Antonio Momoc a precizat și care este situația în România în ceea ce privește fake news-ul: „Potrivit Eurobarometrului din 2018 aproximativ 80% dintre români susțineau că pot recunoaște o știre falsă, un fake news. 27% dintre români se declarau „foarte încrezători”, iar 52% „oarecum încrezători” că pot identifica informațiile false. Și în Eurobarometrul din 2022 majoritatea respondenților erau încrezători că pot recunoaște dezinformarea și știrile false: 12% se simt „foarte încrezători” și 52% „întrucâtva încrezători”. Cu cât sunt mai educați cu atât sunt mai încrezători că pot identifica știri false”.
”Antidotul este gândirea lentă”
„Nu cunosc studii sau date care să arate că românii dau crezare știrilor false mai mult decât cetățenii altor state. Dimpotrivă, optimismul românilor cu privire la abilitatea sau competența lor în identificarea știrilor false spune altceva. Sunt studii care arată că românii redistribuie și răspândesc știri false pe care le consumă în rețele sociale, dar nu putem afirma cu siguranță că fac conștient sau inconștient acest lucru”, a adăugat decanul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării pentru stirileprotv.ro.
Acesta a mai precizat că nu ne putem feri de fake news și că antidotul este gândirea lentă.
„Nu ne putem feri de fake news. Toți suntem targetați sau impactați de știri false. Toți căutăm știri care ne convin, care ne confirmă propriile credințe sau bănuieli, care ne validează suspiciunile sau valorile profunde. Antidotul este gândirea lentă, deliberativă, verificarea faptelor, punerea sub semnul întebării a propriilor prejudecăți și confruntarea mai multor surse de informare înainte de trage o concluzie despre un eveniment”, a conchis conf. univ. dr. Antonio Momoc.
Despre conf. univ. dr. Antonio Momoc
Conf. univ. dr. Antonio Momoc este decanul Facultăţii de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, departamentul Antropologie Culturală şi Comunicare. Bursier Fulbright Visiting Scholar Award în 2022 când a fost selectat pentru un program The Fulbright Visiting Scholar Program, de către Comisia Fulbright & Institute of International Education, cu predare curs nivel master Digital and Immersive Media Research și cercetare la Ohio University, E. W. Scripps College of Communication, SUA. Preocuparile sale academice sunt în comunicarea interpersonală și de grup, relații publice, comunicare electorală, comunicare digitală, populism și democrație, jurnalism alternativ, media alternativă.
Top 10 fake news și dezinformări virale în România
Războiul din Ucraina, o ”invenție”
Unele dintre temele importante generatoare de fake news a fost războiul din Ucraina. Informațiile care veneau de pe front erau greu de verificat. Un fake news care s-a răspândit pe rețelele sociale este că războiul din Ucraina este o întreagă invenție.
„Unde sunt imaginile cu război? Unde sunt fotografiile care au câștigat Pulitzer-ul? Miroase a făcătură, iar americanii sunt sătui de asta”, a scris un influencer pe Twitter.
„Dublura” lui Zelenski
Un alt video care a stârnit valuri pretinde că a surprins „accidental” sosia lui Volodimir Zelenski, care a apărut din greșeală într-o înregistrare difuzată de televiziunea poloneză. Bărbatul care apare ca fiind „sosia” președintelui ucrainean este îmbrăcat la fel, are aceeași statură și chiar trăsături asemănătoare, de la distanță. BBC scrie că bărbatul din imagini este însă garda de corp a lui Volodimir Zelenski, Maxim Doneț, care, potrivit Reuters, este șeful echipei de securitate a lui Zelenski din 2019. Imagini cu el însoțindu-l pe președintele ucrainean se găsesc cu ușurință online, mai precizează BBC.
Polish media accidently recorded #Zelensky's double when they covered #Biden's visit to #Kyiv#Awkward pic.twitter.com/F2ufQk76z0
— Arthur Morgan (@ArthurM40330824) February 25, 2023
Ordine false de înrolare în război
În luna martie a anului 2022, la o lună de la izbucnirea războiului în Ucraina, Ministerul Apărării Naționale preciza că așa-zisele ordine de înrolare care circulau prin țară sunt false. În plus, a mai afirmat că armata nu trimite niciodată astfel de documente, iar serviciul militar este obligatoriu în România doar în stare de război, situație care nu se regăsește în țara noastră.
Ministerul Apărării preciza că aceste falsuri sunt acte de manipulare menite să inducă panică în rândul populației.
Acord pentru construirea unei baze militare în Delta Dunării
La începutul lunii martie 2023, Ministerul Apărării Naționale a transmis că în presă circula un fake news cu privire la o posibilă bază militară în Delta Dunării. Reprezentanții Ministerului au precizat că au fost scoase din context unele informații reale și amestecate cu speculații și "minciuni care să 'susțină' falsa ipoteză, în ideea creării unei alternative la situația reală".
MApN a susținut atunci că "autorii manipulării afirmă că proiectul de lege intitulat 'Black Sea Security Act of 2022', depus în iulie 2022 în Congresul SUA, ar stabili, după adoptare, înființarea unei a patra baze militare americane, în Delta Dunării. Înființarea acestei puternice baze militare, care, pe lângă schimbarea raporturilor de securitate în regiune, ar pune în pericol grav echilibrul ecologic din Delta Dunării, ar fi fost decisă unilateral de Guvernul SUA și ar fi fost acceptată, în secret, de România. Acest scenariu fantezist este prezentat ca o realitate, speculațiile fiind grefate peste discuțiile purtate în prezent în spațiul public în legătură cu situația canalului Bâstroe". Reprezentanții Ministerului au transmis atunci că nimic nu corespunde realității și că aceste afirmații au fost concepute pentru a manipula opinia publică și a servi unor narative anti-NATO.
Sisteme HIMARS și Gepard românești care se îndreaptă spre Republica Moldova
În luna februarie 2023, la un an de la debutul invaziei în Ucraina, Ministerul Apărării Naționale a semnalat apariția unei alte știri false în mediul online, privind o așa-zisă „relocare” recentă a unor sisteme de apărare antiaeriană din dotarea Armatei României către frontiera cu Republica Moldova. În realitate, imaginile folosite pentru propagarea fake news-ului au fost de la pregătirea paradei militare de 1 Decembrie anul trecut, a precizat atunci MApN.
Falsă mobilizare pentru război
În luna martie a acestui an, Ministerul Apărării avertiza că pe internet circulă știri false despre o așa-zisă acțiune a armatei de mobilizare a rezerviștilor, pentru război. Cei care au făcut acest lucru s-au folosit de o procedură de rutină. Mai exact, de actualizarea bazelor de date a rezerviștilor, care se face, conform legii, an de an.
Singura informație reală a fost aceea că Ministerul de Interne emite ordine de chemare, însă această procedură este una de rutină, se face conform legii și are că scop actualizarea bazelor de date cu numărul rezerviștilor. În fiecare an se emit mii de astfel de ordine. Unii s-au folosit de aceste documente în scopul manipulării și dezinformării și au creat mesaje false, pe care le-au distribuit sub mai multe forme.
Anunțul PSD privind creșterea vârstei de pensionare
În luna martie a acestui an, deputatul PNL Raluca Turcan declara că prin comunicatul PSD referitor la dezacordul privind creşterea vârstei de pensionare se lansează "un fake news", deoarece "nu există pe nicăieri un asemenea proiect".
„Comunicatul PSD referitor la dezacordul lor privind creşterea vârstei de pensionare lansează un fake news care va genera îngrijorare, pe care tot PSD ar urma să o exploateze politic. Am verificat din nou şi nu ştie nimeni de existenţa vreunui proiect de creştere a vârstei de pensionare în România. Nu există pe nicăieri un asemenea proiect. Mă întreb, atunci, de unde această solicitare publică a PSD faţă de PNL?", a scris Turcan, pe Facebook.
Reacția fostului ministru al Muncii a venit după ce PSD a transmis un comunicat de presă în care anunța că se opune creşterii vârstei de pensionare.
Fake news despre certificatele Covid
În vara anului 2022, la mai bine de doi ani de la izbucnirea pandemiei de COVID-19 în România, Andrei Baciu, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Sănătății, avertiza asupra unui fake news care circula în mediul online, referitor la prelungirea certificatului de vaccinare COVID-19. Mesajul cu pricina susţinea că documentele care atestă imunizarea împotriva coronavirusului pot fi prelungite "astăzi, până la ora 00.00". Autorităţile au dezminţit zvonul, în plasa căruia au căzut peste 200.000 de oameni care au accesat platforma.
UE va obliga cetățenii să mănânce gândaci
La finalul anului 2022, se vorbea tot mai mult de faptul că UE va obliga cetățenii să mănânce gândaci. Tot scandalul a luat naștere când UE și ONU au început să vorbească despre faptul că insectele pot fi o sursă alternativă de proteine, iar fermele sau crescătoriile de insecte sunt mai prietenoase cu mediul decât cele care cresc animale familiarizate cu farfuria românului. O agenție specializată ONU, spunea asta încă din 2013, într-un raport care era menit să educe populația, nu să o oblige la ceva anume. Totuși, numeroasele teorii false au fost mediatizate, iar isteria a ajuns și în România.
Scrisoare bizară trimisă între primării
În luna martie a anului 2022, un mesaj bizar - „Dă mai departe, la cât mai mulți” - ajungea în România, după ce trecuse prin mai multe țări din Europa. Textul se dorea a fi un apel al unui copil bolnav de cancer din Germania despre care însa nimeni nu știa nimic.
Autorul anunța că vrea să intre în Cartea Recordurilor pentru cel mai lung lanț de scrisori, neîntrerupt, între instituții publice. În acest joc au intrat și instituții de la noi. Prin poștă sau pe mail sosesc tomuri de acte care dovedesc că instituții publice din Germania, Franța sau Ungaria au trimis la câte 10 primării scrisoarea pentru ca lanțul să nu se rupă. Ai noștri nu s-au lăsat mai prejos fără să-și pună prea multe întrebări.
Cel care a întrerupt lanțul a fost primarul din Băbana, căruia întreaga poveste i s-a părut cusută cu ață albă. Spune că s-a "fript" în trecut, când a fost protagonistul unei farse. Însă, încă de acum câțiva ani, presa din Germania a scris că textul ar fi un fals, iar poliția a avertizat că totul este o înșelătorie. Copilul bolnav nu exista, sau cel puțin, nimeni nu i-a semnalat vreodată prezența.
Shutterstock
Sursa foto: fjsc.unibuc.ro
MApN
MApN
MApN
Facebook.com
MApN
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
Sursa: StirilePROTV
Etichete: razboi, fake news, mapn, certificat covid,
Dată publicare:
03-05-2023 12:55
