România va stoca rezerve de gaz în minele de sare, pentru a scăpa definitiv de importurile din Rusia. Unde vor fi depozitate
România intenționează să transforme minele sale de sare în depozite subterane pentru gaz metan, pentru a-și asigura rezerve suficiente în timpul iernii. Pe termen lung, măsura ne va permite să oprim importurile din Rusia.
Ministerul Economiei vrea să transforme o parte dintre minele de sare în locuri unde să depoziteze gaze. România încearcă să-și mărească astfel capacitatea de stocare pentru nu a mai depinde de importuri, în contextul în care Rusia a oprit deja furnizarea de gaz către Bulgaria și Polonia.
Gazul care ar fi stocat într-o salină, cum este cea de la Ocna Mureș, de exemplu ar putea, să asigure 2% din consumul țării într-o zi de iarnă.
În depozitele pe care le are la dispoziție, România poate păstra 3 miliarde de metri cubi de gaze.
În ele avem acum puțin peste 600 de milioane de metri cubi dar - în contextul în care țara noastră vrea să nu mai depindă de importurile de gaze - autoritățile vor să ridice capacitatea de depozitare la peste 4 miliarde de metri cubi, până în 2025.
Soluția găsită ar fi minele de sare.
Exista cel puţin două unde pot fi păstrate gazele extrase: una este la Târgu Ocna, în Bacău iar cealaltă la Ocna Mureș, în Alba.
Sorin Cristea, director Salina Ocna Mureș: „Volumul golurilor la ora actuală trece de 1 milion de mc în câmpul de sonde Războieni, dar dacă s-ar exploata toate sondele până la epuizarea zăcământului fiecărei sonde se poate trece de 2 milioane de metri cubi.”
Florin Spătaru, ministrul Economiei: „În momentul ăsta avem mai multe gaze decât putem consuma deci putem să și stocăm corespunzător, golurile de mină au câteva avantaje incontestabile în ceea ce privește extragerea și utilizarea lor e o soluție la îndemâna României.”
Ideea folosirii minelor de sare drept locuri unde poate fi depozitat gazul nu este nouă. Țări că Franța, Germania și Statele Unite ale Americii au implementat-o de mult.
Gazul este adus în zona salinelor prin conductele naționale de transport, apoi compresat în instalații speciale. Urmează etapa în care este introdus în golul minier, la peste 1.200 de metri adâncime.
Iarna - când este cea mai mare nevoie de el - este extras din pungile cu pereți din sare, deshidratat și introdus - din nou - în sistemul național.
Silviu Vințeler, primar Ocna Mureș: „Sunt niște depozite sigure, sunt la 1.200 de metri, iar depozitele în saramură au pierderi foarte mici și sunt sigure.”
Răzvan-Cătălin Guțiu, inginer distribuție și depozitare de hidrocarburi: „Peretele de sare este unul ermetic și nu permite pierderea cantităților de gaze introduse și au și un factor de elasticitate, se dilată când presiunea crește.”
Cei din domeniul depozitării gazului spun că păstrarea lui în minele de sare costă cu 30 la sută mai puțin decât în unitățile tradiționale de stocare.
Dumitru Chisăliță, președinte Asociația Energia Inteligentă: „Ele sunt gândite ca zăcăminte sezoniere, adică să ai multe gaze pe un sezon de 5-6 luni de zile. Cele saline sunt gândite să-ți dea într-un timp scurt o cantitate foarte mare de gaze naturale.”
Dumitru Matei, director SALROM: „Este o investiție destul de mare în sonde, pe care Salrom va trebui să le facă, vorbim despre câteva milioane de euro pentru fiecare sondă pentru a crea golul minier acolo unde nu există.”
Întreaga Europă caută soluții pentru creșterea capacității de depozitare a gazului. Compania rusă Gazprom a oprit complet livrările de gaze naturale către Polonia șI Bulgaria - în absența plăților în ruble.