Refugiații care tranzitează România se confruntă cu probleme la granițe din cauza pașaportului biometric
Refugiații care au fost doar în tranzit prin România și au vrut să ia calea vestului, prin Ungaria, s-au trezit joi că nu mai pot intra în țara vecină fără pașaport biometric.
Sute de oameni, adulți și copii, au fost anunțați că nu au documentele necesare pentru a intra în spațiul Schengen
După intervenția ministrului român de Externe, oficialii de la Budapesta au revocat decizia, care a fost în vigoare 6 ore. Nici vremea nu ține cu ucrainenii goniți de război din casele lor. Unii au mers pe jos kilometri, prin frig și ninsoare, dar au fost întâmpinați cu hrană caldă și haine groase odată ce au trecut granița la noi.
Refugiații au fost anunțați joi, pe neașteptate, că nu mai pot intra în Ungaria dacă nu au pașaport biometric. La vămile de la Borșa, Petea și Nădlac s-au format cozi uriașe.
Refugiată: „Am pașaport biometric, la fel și fiică-mea și nepoata, dar cel mic, de numai un an, nu are pașaport biometric. Și nu putem trenilor ucrainieni, care îndepliesc condiece granița. Nimeni nu ne-a spus că nu putem trece fără pașaport biometric."
Comisar Oana Pîrcălab, poliția de Frontieră Satu Mare: „Se permite intrarea pe teritoriul statului maghiar numai celor care îndeplinesc condițiile de intrare într-un stat Schengen, adică pe baza unor documente de călătorie cum este pașaportul biometric, pașaportul simplu cu viză sau permis de ședere pe teritoriul maghiar."
Student Germania, originar din Ucraina: „Am fost să-mi iau rudele din Ucraina. Ce se întâmplă e incredibil. Părinții mei locuiesc în Harkov și sunt bombardați de 7 zile, nu mai avem lacrimi."
Femeie cu doi copii în autocar: „Toate țările spun că ajută Ucraina că e război, dar ăsta nu e ajutor! Am trei copii, astea sunt documentele. Nu am altele pentru că nu am vrut să plec în altă țară, dar în țara mea e război!”
În partea opusă a țării, refugiații care au sosit aseară cu bacul la Isaccea, pe o ploie măruntă, au fost întâmpinați cu umbrele și pelerine de ploaie. Cei mici au primit ceaiuri, dulciuri, jucării și o îmbrățișare de bun venit.
Mulți au izbucnit în plâns, ușurați că au ajuns pe pământ sigur, după zile de teroare
Localnică: „Sunt din Ucraina. Sunteți în siguranță acum. Este foarte, foarte rău. Cei trei copii sunt ai mei.”
Localnic: „Poate să vină bombardeze, să distrugă casele, să ucidă oamenii, copii.”
La Vama Siret nu s-a stat toată noaptea. Câțiva oameni cu inimi mari și mult curaj au trecut granița în sens invers. Unele femei se duc în Ucraina cu 2 microbuze încărcate cu ajutoare din Italia.
Localnică: „Oamenii din Italia îi ajută pe soldații ucraineni. Mâncare, haine, totul merge către Kiev și Harkov. Doar soțul meu trăiește în Ucraina, eu și fiica mea mergem în Italia.”
Localnică: „Soțul e în Kiev, în armată. Cred că în curând se va termina războiul. Mulțumim tuturor, mulțumim Uniunii Europene că ne ajută și nu ne lasă la greu!”
Prin Vama Siret au trecut aseară și grupuri mari de cetățeni din Turcia și Egipt. Sunt printre cei care
au reușit să scape din teroare.
Student: „Harkov este atacat. Vă rog, ajutați Ucraina și ajutați studenții care sunt blocați în subsoluri. Mulți oameni sunt blocați fără mâncare, fără apă și suferă!”
Corturile au devenit neîncăpătoare, așa că mulți au fost nevoiți să aștepte în microbuze sau chiar afară, în frig
În vama Siret au venit și jurnaliști din Turcia, Belgia, Germania, dar și din țări asiatice sau chiar din mexic.
Maxime Simon, cameraman: „E impresionant să vezi organizarea, mulți voluntari. E frumos să vezi că în unele momente Uniunea Europeană poate se înțeleagă în decizii.”
Mulți dintre cei care vor să iasă din Ucraina prin Vama din Sighet și-au abandonat mașinile. Coloanele se înșiră pe km întregi și mulți au rămas fără carburant. După ce au mers pe jos, prin frig, au fost întâmpinați de voluntari.
Adi Hădean: „Nu ai idee ce te așteaptă, dar dacă te așteaptă o farfurie cu mâncare caldă, s-ar putea că spiritul să se ridice un pic.”
Pentru că numărul refugiaților crește de la o zi la alta, autoritățile și voluntarii s-au gândit să amenajeze un cort special să se asigure că aceștia ajung pe mâini bune. De regulă, cei care ajung aici cer adăpost sau transport în diferite zone din țară.
Sandra Sabou: „Eu fac înregistrările, împreună cu colega mea. La următoarele mese sunt colegii care se ocupă de transport, cazare.”
Mulți nu au pe nimeni nici la noi, nici în altă țara unde este pace. Este și cazul unei tinere de 24 de ani, cazată într-un centru pentru refugiați cu soacra și fetița de 8 luni. Soțul a rămas acasă.
Localnică: „Nu am vrut să plecăm prima dată, dar am stat la masă cu soțul meu și ne-am înțelesc că trebuie să plecăm.”
Printre cei care și-au găsit adăpost în Brașov se afla și Iryna. A fugit din Ucraina cu mama și cu fiul său. Au fost cazați gratis într-o casă și asteaptă cu înfrigurare vești de acasă.
Iryna Berenstein: „Am fugit de Putin fascistul, am fugit de războiul pe care el l-a pornit împotriva noastră, împotriva poporului nostru. O să găsim bani să ne refacem viața, să ne reconstruim clădirile și tot ceea ce Putin a distrus în țara noastră.”
În Iași și Botoșani, două tabele mobile au fost instalate pentru refugați. În fiecare încap 200 de persoane.
Etichete: razboi in ucraina, refugiati,
Dată publicare:
