Reacția șefului Gărzii de Mediu după ce un prinț de Liechtenstein a ucis cel mai mare urs din România
Şeful Gărzii de Mediu Octavian Berceanu a declarat că a fost declanşată o anchetă după ce prințul Emanuel de Liechtenstein a ucis în luna martie cel mai mare urs brun din România. Instituţia se va îndrepta către alte organe de cercetare.
Prințul și-a fundamentat gestul printr-o derogare oferită de Ministerul român al Mediului, pentru eliminarea unei ursoaice cu pui care ar fi făcut pagube într-o localitate din Covasna. O petiţie online a fost iniţiată către Ministerul Mediului pentru a fi stopată vânătoarea de trofee.
”Vrem să vedem în ce condiţii a fost împuşcat exemplarul respectiv”, a declarat șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, adăugând: ”Vrem să nu mai avem niciun astfel de incident”. El a susţinut că în documente se vorbeşte foarte muşt despre un exemplar de urs şi doar într-un singur loc este menţionată o ursoaică cu pui. El a admis că se poate ajunge la un dosar penal, potrivit News.ro.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
„La nivelul Gărzii de Mediu, încă din 29, am declanşat o anchetă, avem deja oameni în teren, luăm la evaluat trofeul, modul în care a fost făcută de fapt evaluarea trofeului, am luat toate hârtiile care au stat la bază, le cercetăm, avem echipa în teren care vrea să stabilească ce anume a fost împuşcat, ce trebuia să fie împuşcat de facto şi toate documentele astea vor constitui un dosar care foarte probabil va merge către alte organe de cercetare. Vrem să nu mai avem astfel de incidente. Trebuie să vedem dacă evaluarea este făcută corect sau incorect, avem o pagubă în momentul respectiv dacă noi constatăm că evaluarea a fost făcută incorect şi vrem să mergem înainte cu Poliţia Română, să investigăm cazul respectiv şi să vedem în ce condiţii a fost împuşcat exemplarul respectiv şi dacă documentele au fost întocmite corect, dacă de la primele sesizări au fost făcute pentru ursoaică sau pentru un urs. în documente se vorbeşte foarte mult de un exemplar de urs şi doar într-un singur loc e specificat ”ursoaică cu pui” şi vrem să vedem dacă declaraţiile celor care au făcut sesizările vizând pagubele făcute de ursoaică sunt reale sau nu se confirmă”, a precizat şeful Gărzii d eMediu Octavian Berceanu.
”Vrem să stopăm orice incident similar în viitor, care ne face de ruşine în cazul acesta trebuie să cercetăm punct cu punct ce s-a întâmplat împreună cu alte instituţii ale statului”, a adăugat el.
Organizaţiile Agent Green şi VGT (Austria) au condamnat, printr-un comunicat de presă, uciderea ursului brun Arthur de către vânătorul de trofee,
“Prinţul Emanuel von und zu Liechtenstein, care a venit în România în luna martie pentru a-l împuşca. Prinţul Emanuel von und zu Liechtenstein, rezident în Riegersburg, localitate situată în regiunea austriacă Stiria, şi-a fundamentat uciderea celui mai mare urs prin derogarea oferită de ministerul mediului din România acordată pentru eliminarea unei ursoaice cu pui care ar fi cauzat pagube anul trecut la unele ferme din Ojdula, judeţul Covasna. Dar în realitate, Prinţul nu a omorât ursul problemă, ci un mascul care trăia în adâncul pădurii şi care nu venise niciodată în apropierea localităţilor”, se arată în comunicatul organizaţiilor de mediu din Austria.
Prințul ar fi plătit 7.000 de euro pentru a vâna legal un urs în țara noastră. Însă n-ar fi împușcat o ursoaică problemă, pentru care se primise aprobare de vânătoare, ci un urs trofeu numit „de aur” de vânători.
Acuzațiile sunt aduse de investigatorii unei organizații de mediu care spun că victimă a căzut Arthur, un urs monitorizat, considerat unul dintre cei mai frumoși din România. Garda de Mediu s-a sesizat și a început verificările.
Prințul Emanuel of Liechtenstein are 32 de ani și este cel mai mic copil și singurul fiu al cuplului regal Nikolaus și Margaretha de Liechtenstein. Este al 16-lea pe linia de succesiune la tron. Acum, desfășoară afaceri în toată lumea și se știe că este pasionat de vânătoare.
Arthur a fost observat vreme de mai mulţi ani de rangerul Agent Green din zona respectivă şi era recunoscut ca fiind un exemplar sălbatic şi neobişnuit cu prezenţa omului şi sursele de hrană oferite de acesta. Habitatul său era aria protejată Natura 2000 Oituz-Ojdula ROSCI0130.
“Arthur avea vârsta de 17 ani şi a fost cel mai mare urs observat în România şi probabil cel mai mare care trăia în Uniunea Europeană. Măsurătorile cadavrului indică că Arthur avea 593 de puncte din 600 care reprezintă maximum posibil în industria vânătorii de trofee. Nu am mai auzit de un asemenea punctaj record până acum. Mă întreb cum a putut prinţul să confunde o femelă cu pui care vine la sat cu cel mai mare mascul care exista în adâncul pădurii. Este clar că prinţul nu a venit să rezolve problema localnicilor, ci să omoare ursul şi să îşi ducă acasă cel mai mare trofeu pentru a-l agăţa pe perete. Avem de a face cu o partidă de braconaj, de vreme ce au împuşcat ursul greşit”, susţine Gabriel Paun, preşedintele Agent Green.
Coordonatorul de campanii al VGT, Ann-Kathrin Freude, a afirmat că vânătoarea de trofee trebuie scoasă în afara legii.
“Ursul întâmpină multiple ameninţări care îi periclitează supravieţuirea: degradarea habitatului, schimbările climatice şi persecuţia omului. Ministerul mediului trebuie să abordeze cauzele care au condus la conflictul om-urs şi nu efectele. Extracţia masculilor mari destructurează populaţia şi poate conduce la cosangvinizare. Nu se ştie câţi urşi există cu adevărat şi orice cotă de derogare acordată este periculoasă. Vânătoarea de trofee trebuie scoasă în afara legii. Alfel, confictele vor spori şi specia va fi în pericol de dispariţie, aşa cum s-a întâmplat în majoritatea Europei”, a transmis Ann-Kathrin Freude, coordonator de campanii al VGT (Verein Gegen Tierfabriken), o organizaţie pentru drepturile animalelor din Austria.
Ea a precizat că “este o ruşine pentru Austria, că Prinţul Emanuel a abuzat de o derogare pentru a ucide acest superb urs doar pentru a bifa o nouă lovitură pe lista sa de trofee.“
Comunicatul organizaţiilor de mediu din Austria precizează faptul că ursul brun este o specie strict protejată de legislaţia UE şi de Convenţia de la Berna.
Derogările sunt excepţii care se dau în cazuri extreme de la caz la caz, după o evaluare amănunţită a situaţiei, iar metoda letală este ultima soluţie atunci când alternativele (inclusiv relocarea) au eşuat, iar ursul problemă pune în pericol vieţi omeneşti şi gospodării. Comisia Euopeană a aprobat Statelor Membre buget pentru a compensa imediat şi just orice fermier care suferă pagube pe propriul teren sau în zone unde au contract pentru a practica agricultura.
Agent Green a precizat că a discutat pe 28 aprilie 2021 cu primarul din Ojdula şi a vizitat mai multe gospodării din acest sat.
”Am stat de vorbă cu localnicii care au raportat atacuri ale ursoacei, inclusiv cu domnul Berszan Gheorghe, cel care a cerut Asociaţiei de Vânătoare Botos în luna ianuarie 2021 să împuşte ursoaica care i-a provocat pagube în vara anului 2020. Atât domnul Gheorghe, cât şi alţi săteni au gospodăriile la marginea satului, învecinându-se direct cu habitatul ursului. Niciunul nu are gard electric. De fapt niciunul nu are vreun fel de gard în partea dinspre pădure. Niciunul nu a primit compensaţii pentru pagubele suferite. Niciunul nu s-a plâns de un urs mascul, ci de femele cu pui. Fiecare fermier cu care am discutat a spus că nu s-a schimbat nimic de când a fost împuşcat ursul de sex masculin şi că femela continuă să vină zilnic în gospodării. Gospodăriile nu au câini din rase speciale care alungă urşii şi nu implementează nicio măsură de coexistenţă şi coadaptare. Pe domnul Gheorghe l-am rugat să îşi citească propria plângere făcută de domnia sa către asociaţia de vânătoare, dar nu a fost capabil să o facă. Uciderea lui Arthur este extrem de suspectă şi este de competenţa poliţiei să facă lumina în acest caz”, a adăugat Păun.
Organizaţiile de mediu au menţionat că România a încălcat în mod consecvent legislaţia comunitară în domeniu de când a intrat în UE prin stabilirea cotelor de recoltare şi de derogare fără a implementa vreodată măsuri de coexistenţă şi coadaptare. Mai presus de toate, România nu şi-a măsurat niciodată populaţia de urşi prin metode ştiinţifice care include probe de AND, iar măsurătorile realizate până acum s-au bazat doar pe observaţii directe ale reprezentanţilor fondurilor de vânătoare.
“O astfel de metodologie a permis numărarea aceluiaşi urs de multiple ori într-o singură zi şi în consecinţă nu s-a ştiut niciodată câţi urşi au fost în România. În cazul lui Arthur, este posibil că ursul s-a deplasat sute de kilometri de vara trecută de când fermierul Berszan Gheorghe a raportat că o ursoaică i-ar fi făcut pagubă şi până în ianuarie când s-a hotărât să ceară asociaţiei de vânătoare să împuşte animalul. Întreaga documentaţie subsecventă necesară legalizării aparente a partidei de vânătoare pentru print a fost realizată în mare grabă”, se mai arată în comunicatul organizaţiilor de mediu.
Păun a menţionat că împuşcarea ar trebui să fie evitată, prioritară fiind tranchizilizarea şi apoi eutanasirea.
“Este nevoie şi de câteva măsuri mai ferme. Când soluţia letală este singura rămasă, atunci ar trebui să fie prezent şi un jandarm şi un comisar de mediu. Împuşcarea ar trebui evitată, prioritizându-se tranchilizarea, urmată de eutanasie. Pentru a pune capac vânătorii de trofee, toţi urşii morţi vor trebui incineraţi, după ce se vor fi prelevat probe de ADN. La fel s-a făcut şi cu fildeşul elefanţilor pentru a salva această specie”, a concluzionat Păun.
O petiţie online a fost iniţiată pentru a determina Ministerul Mediului să spună stop vânătorii de trofee.
“Vânătoarea de trofee trebuie interzisă, sub orice formă. Pentru asta trebuie închise toate portiţele care astăzi sunt deschise”, se arată în petiţie, care prezintă apoi datele oferite de organizaţiile de mediu din Austria.