Război în Ucraina, ziua 31. Rușii au bombardat un reactor nuclear din Harkov

Statele Unite au dat asigurări Kievului că nu au "nicio obiecţie" legată de transferul avioanelor de luptă poloneze în Ucraina, a afirmat sâmbătă ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, într-un mesaj scris transmis AFP, potrivit Agerpres.

"Statele Unite ne-au dat asigurări că nu au obiecţii cu privire la transferul avioanelor", a scris Dmitro Kuleba care s-a întâlnit în cursul dimineţii cu preşedintele american Joe Biden, aflat în vizită în Polonia. "Mingea este acum în terenul Poloniei", a adăugat el.

"Vom studia această problemă mai detaliat în conversaţiile noastre cu colegii noştri polonezi pentru a le auzi poziţia, dar vreau să fiu clar: Ucraina are o nevoie critică de mai multe avioane de luptă", a continuat şeful diplomaţiei de la Kiev.

"Avem nevoie de ele pentru a găsi un echilibru în cer şi a-i împiedica pe ruşi să comită mai multe crime de război, să arunce mai multe bombe asupra oraşelor noastre şi să ucidă mai mulţi civili", a explicat el, exprimându-şi speranţa ca această problemă să fie "rezolvată cât mai curând posibil".

Dmitro Kuleba şi ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, au discutat cu preşedintele american sâmbătă dimineaţă la Varşovia, cu prilejul întâlnirii cu secretarul de stat american, Antony Blinken, şi secretarul Apărării, Lloyd Austin.

La 8 martie, luând vizibil prin surprindere Statele Unite, Polonia a propus să-şi trimită "fără întârziere şi gratuit toate avioanele de tip MiG-29 la baza aeriană Ramstein din Germania şi să le pună la dispoziţia guvernului SUA", pentru a fi predate ulterior Ucrainei.

Washingtonul a considerat iniţial că această ofertă nu este "viabilă". A doua zi, Pentagonul a respins definitiv această propunere.

"Considerăm că adăugarea de aeronave la inventarul ucrainean nu este de natură să schimbe în mod important eficacitatea forţelor aeriene ucrainene în raport cu capacităţile ruseşti" în aer, a declarat atunci purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

În plus, "serviciile de informaţii sunt de părere că transferul avioanelor MiG-29 Ucrainei ar putea fi perceput ca o deversare a conflictului şi ar putea antrena o reacţie importantă a Rusiei care ar creşte perspectiva unei escaladări militare cu NATO", a subliniat el. 

Actorul și regizorul Sean Penn a prezis sâmbătă că Ucraina „va câștiga această luptă”, într-un dialog la Varșovia cu Jim Costa, de la CNN.

„Nu am nicio îndoială”, a spus Penn, care se afla în Ucraina lucrând la un documentar când s-a produs invazia forțelor ruse. „Și întrebarea este când vor realiza acest lucru”.

Penn, care a fondat organizația de caritate CORE (Community Organizated Relief Effort) după cutremurul din 2010 din Haiti, a declarat că s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelensky și a lăudat „curajul și unitatea extraordinare” ale țării.

„Ceea ce aș spune este că nu îmi pot imagina că vreo ființă umană ar fi știut pe deplin că s-a născut pentru acest moment, până când acest moment s-ar fi întâmplat”, a spus el despre președintele ucrainean.

Penn speră că Academia de Arte și Științe Cinematografice recunoaște criza ucraineană când va prezenta duminică premiile Oscar și-i va permite lui Zelensky să vorbească prin video.

„Nu este nimic mai important pe care Premiile Academiei ar putea face decât să-i ofere acea oportunitate de a vorbi cu noi toți”, a spus Penn.

Oligarhii ruşi pot continua să vină şi să facă afaceri în Turcia atât timp cât respectă legea turcă şi dreptul internaţional, a afirmat sâmbătă ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu.

"Nu participăm la sancţiuni. Le aplicăm doar pe cele decise de Naţiunile Unite. Cu siguranţă, cetăţenii ruşi pot vizita ţara noastră", a răspuns Mevlut Cavusoglu în cursul unui interviu în marja Forumului de la Doha, în Qatar, la o întrebare despre iahturile aparţinând miliardarului rus Roman Abramovici care au acostat în această săptămână în sud-vestul Turciei.

"În ţara noastră, permitem tot ce este legal şi nu se poate face nimic ilegal. Răspunsul meu este foarte clar", a replicat Mavlut Cavusoglu în faţa întrebărilor insistente privind posibila participare a Turciei la sancţiunile care vizează oligarhii ruşi.

”The Kyiv Independent raportează că reactorul nuclear de cercetare din Harkov a fost lovit de bombardamentele rusești”, scrie The Guardian.

La scurt timp, Parlamentul Ucrainei a confirmat atacul, printr-o postare pe Twitter.

”Armata rusă a tras din nou într-o unitate de cercetare nucleară din Harkov. În prezent, este imposibil de estimat amploarea pagubelor din cauza ostilităților care nu se opresc în zona instalației nucleare” - Inspectoratul de Reglementare Nucleară de Stat”, se arată în mesajul Parlamentului ucrainean.

Preşedintele SUA Joe Biden a reafirmat sâmbătă că Statele Unite nu doresc să intre în conflict cu forţele ruse care au invadat Ucraina, dar a lansat un avertisment puternic Moscovei: ”Să nu vă gândiţi să avansaţi un centimetru pe teritoriul NATO”.

”Acest război este deja un eşec strategic pentru Rusia”, a adăugat Biden în cursul unui discurs rostit la Castelul Regal din Varşovia, cu un ton deosebit de dur faţă de preşedintele rus Vladimir Putin.

Joe Biden a spus despre Vladimir Putin că ”nu poate să rămână la putere” după ce a ordonat războiul din Ucraina, făcând un apel la poporul rus, despre care precizează că nu el este inamicul.

În discursul său de sâmbătă seară, Joe Biden a adoptat o poziție fermă, spunând că Vladimir Putin „nu poate rămâne la putere”, scrie The Guardian.

Kremlinul a reacționat imediat la declarația lui Biden referitoare la faptul că Putin nu mai poate rămâne la putere, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov. ”Asta nu o poate decide domnul Biden. Este doar alegerea oamenilor din Federația Rusă”, a transmis Kremlinul.

La scurt timp, și Casa Albă a reacționat, transmițând că Joe Biden nu a îndemnat, de fapt, la schimbarea regimului în Rusia. 

Joe Biden a spus despre Vladimir Putin că spune minciuni ”obscene” atunci când vorbește despre ”denazificarea” Ucrainei, precizând că NATO nu urmărește ”dispariția” Rusiei. În schimb, trebuie să ne întărim pentru un război lung, declară Biden. Președintele american a mai spus că NATO este o alianță defensivă și că nu a căutat niciodată dispariția Rusiei. El a adăugat că sancțiunile „rapide și costisitoare” sunt singurele soluții care vor determina Rusia să-și schimbe cursul.

Biden a precizat că trebuie să „ne întărim” pentru o „luptă lungă înainte” în războiul Rusiei cu Ucraina.

„În această bătălie, trebuie să fim cu ochii limpezi. Această bătălie nu va fi câștigată nici în zile, nici în luni. Trebuie să ne întărim pentru lupta lungă care urmează”, a spus Biden.

Președintele Joe Biden a fost informat despre bombardarea Liovului de către ruși, oraș din Ucraina aflat la mică distanță de locul în care urma să țină un discurs în cadrul vizitei sale oficiale în Polonia. Biden a decis să meargă oricum la locul din Varșovia unde s-a adresat mulțimii, în condițiile în care acesta se afla la circa 400 de kilometri de bombardamentele invadatorilor ruși.

Primarul orașului Slavutîci, din nordul Ucrainei, a fost eliberat sâmbătă de forțele ruse, după ce a fost reținut, a declarat într-un comunicat partidul politic ucrainean Sluha Narodu, conform CNN.

„Primarul răpit de Slavutych este deja în libertate”, se arată într-un comunicat. „Mitingurile [împotriva rușilor] continuă în oraș”.

Trupele ruse au intrat sâmbătă în orașul, care a fost construit pentru muncitorii de la centrala nucleară de la Cernobîl, stârnind proteste ale locuitorilor.

Într-un videoclip postat pe Facebook, primarul Iuri Fomichev a fost arătat adresându-se locuitorilor sâmbătă și le-a spus că vor trebui să „comunicați cu ocupanții” după ce trupele ruse au intrat în oraș. Fomichev le-a spus locuitorilor că rușii vor căuta arme, dar vor părăsi centrul orașului.

„Vor verifica dacă există o armă sau dacă se ascunde cineva cu ea. Se vor duce la poliție, se vor duce la biroul de recrutare militară. E clar. Vor face o tură [prin oraș] aici până la prânz. După prânz, ei trebuie să părăsească orașul. Va fi un singur punct de control și nu vor fi în oraș. Noi înșine guvernăm orașul", a spus el.

Fomichev a adăugat: „Dacă cineva trebuie să părăsească orașul, vom cădea de acord asupra procedurii. Ne dăm seama că acum trebuie să comunicăm cu ocupanții. Nu există altă variantă. Nu avem mitraliere, lansatoare de grenade, rachete, tancuri. Avem mâini, creier și inimi. Acesta este principalul lucru pe care îl avem. Și dragoste pentru Ucraina, pentru Slavutîci!"

În timpul unei scurte declarații, după o vizită la o întâlnire cu niște refugiați ucraineni, Joe Biden a fost pus de jurnaliști să își exprime părerea despre Vladimir Putin.

"Este un măcelar", a răspuns Biden.

Kremlinul a ripostat la aceste comentarii la scurt timp după aceea, spunând că acestea "îngustează și mai mult posibilitățile de refacere a relațiilor", potrivit agenției de presă de stat Tass, citată de Sky News.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a anulat sâmbătă prelungirea stării de asediu prevăzută pentru capitala Ucrainei.

Într-o declarație pe Telegram, Klitschko a spus că starea de asediu - planificată să înceapă sâmbătă la ora 20:00 și să dureze până luni la ora 7:00 - nu va fi introdusă, potrivit CNN.

"Perioada starii de asediu va rămâne cea normală - de la ora 20:00 la 7:00. Va fi posibil să se circule în capitală și în regiune duminică după-amiază", a declarat Klitschko.

Joe Biden i-a vorbit președintelui polonez Andrzej Duda în această după-amiază.

Biden a explicat cât de importantă este stabilitatea europeană pentru SUA și și-a reafirmat sprijinul pentru NATO și în special pentru articolul 5 - responsabilitățile de apărare colectivă.

"Unul dintre lucrurile pentru care i-am mulțumit președintelui Duda a fost faptul că cel mai important criteriu în această lume în schimbare... este ca NATO să rămână absolut, complet, complet unită, să nu existe nicio separare a punctelor de vedere, ca orice am face, să facem la unison și toată lumea să fie de acord", a transmis președintele SUA, potrivit Sky News.

Kremlinul a confirmat că magnatul rus Roman Abramovici a luat parte la negocierile ruso-ucrainene, în contextul în care presa a relatat că Abramovici a apărut ca interlocutor în facilitarea unor potențiale discuții de pace.

Într-o conferință telefonică de joi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Abramovici "a luat parte la negocieri în etapa inițială, este adevărat".

Financial Times a relatat că Vladimir Putin a aprobat personal rolul potențial al lui Abramovici în negocieri, citând două persoane anonime care au cunoștințe directe despre acest subiect.

Nu este clar ce rol joacă în acest moment Abramovici în negocierile potențiale dintre Ucraina și Rusia, notează CNN. 

Tocmai am aflat că primarul Kievului prelungește starea de asediu în capitala ucraineană de la ora locală 20:00 (18:00 GMT) de sâmbătă până luni la ora 08:00.

Primarul Vitali Klitschko a precizat într-o postare online că decizia a fost luată de armata ucraineană, fără a da alte detalii, potrivit BBC.

Președintele american Joe Biden se va alătura unei întâlniri la Varșovia între miniștrii ucraineni de Externe și al Apărării și omologii lor americani, a anunțat Casa Albă.

"În această dimineață, președintele Biden va trece pe la o întâlnire între secretarii Antony Blinken și Lloyd Austin și miniștrii ucraineni de Externe Dmitro Kuleba și de Apărare Oleksii Reznikov", a precizat Casa Albă, potrivit Al Jazeera.

Forțele lui Vladimir Putin au preluat controlul asupra orașului Slavutîci, unde locuiesc muncitorii de la defuncta centrală nucleară de la Cernobîl, a declarat în această dimineață guvernatorul regiunii Kiev, Oleksandr Pavliuk.

Pavliuk a scris într-o postare online că trupele rusești au ocupat spitalul din Slavutîci și l-au răpit pe primar. Rapoartele nu au fost încă verificate, anunță Sky News.

Vineri, Ucraina a declarat că trupele sale au respins primul atac al trupelor rusești care se apropiau de oraș.

Numărul persoanelor care fug din Ucraina spre Polonia a început să scadă în ultimele zile, 30.500 de persoane au traversat vineri, cu 6,4% mai puțin decât în ziua precedentă, a anunțat sâmbătă poliția de frontieră poloneză.

Sâmbătă, până la ora 08:00 (ora României), au trecut 6.100 de persoane - ceea ce reprezintă o scădere de 11% față de aceeași perioadă a zilei de vineri.

Mai mult de 2,2 milioane de persoane au trecut în Polonia de la începutul războiului, a scris agenția pe Twitter, notează BBC.

O parte dintre aceste persoane care au fugit din Ucraina au părăsit deja Polonia, dar expertul în migrație de la Universitatea din Varșovia, profesorul Maciej Duszczyk, estimează că au mai rămas aproximativ 1,2-1,3 milioane de refugiați.

Mai mult de 300.000 de persoane au intrat în Ucraina prin Polonia de la începutul războiului, a precizat agenția.

Serghei Şoigu a suferit un infarct, susţine consilierul ministrului ucrainean al Afacerilor Interne.

Anton Geraşcenko susţine că Serghei Şoigu a suferit un infarct, informează novinite.com, preluat de news.ro.

Serghei Şoigu nu a fost văzut public în perioada 11-24 martie, iar joi a apărut pentru scurt timp într-un videoclip lansat de preşedintele rus Vladimir Putin.

„Atacul de cord al lui Şoigu a venit după acuzaţia dură a lui Putin privind eşecul complet al invaziei Ucrainei”, a scris Geraşcenko pe Facebook.

Potrivit acestuia, Şoigu, în vârstă de 66 de ani, se recuperează în prezent la spital.

Sirenele de raid aerian au fost auzite, sâmbătă dimineață, în mai multe orașe din Ucraina, potrivit rapoartelor presei locale, citate de BBC.

Avertizările au răsunat în Kiev, în Cerkasî și Kirovohrad, în centrul Ucrainei, dar și în sud-edt, în Zaporojie și Dnipro.

De asemenea, în estul Ucrainei, în Jîtomîr, au fost auzite sirene, dar și în Harkiv și Sumi, în regiunile de nord-est.

Până acum, printre victimele războiului din Ucraina se numără și 136 de copii, a anunțat, sâmbătă, pe Telegram, biroul procurorului general al Ucrainei, scrie BBC.

Acesta a adăugat că numărul copiilor răniți este de 199.

Aceeași informație a fost postată pe Facebook de Parchetul General al Ucrainei, informează The Guardian.

Vineri, ONU a confirmat 1.081 de morţi civili şi 1.707 de răniţi în Ucraina de la începutul invaziei ruse.

Peste 8.600 de cetăţeni ucraineni au intrat vineri în România, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră. De la începutul războiului, România a primit 546.223 de cetăţeni ucraineni.

În data de 25 martie, în interval de 24 de ore, prin punctele de frontieră au intrat în România 63.945 de persoane, dintre care 8.675 cetăţeni ucraineni - în scădere cu 13,2 % faţă de ziua precedentă, transmite Poliția de Frontieră.

Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.362 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 18,3 %), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 2.684 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 7,6 %).

De la declanşarea acestei crize şi până vineri, la ora 24,00, la nivel naţional au intrat în România 546.223 de cetăţeni ucraineni.

Organizaţia Naţiunilor Unite a primit „din ce în ce mai multe informaţii” privind existenţa gropilor comune în oraşul ucrainean asediat Mariupol.

Oficialii ONU au spus că s-au obținut  „informaţii prin satelit” în acest sens, a declarat Matilda Bogner, şefa ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina, potrivit CNN, preluat de news.ro.

„Estimăm că una dintre acele gropi comune cuprinde aproximativ 200 de persoane”, a spus şefa ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina, într-o conferinţă de presă. 

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a pierdut până acum peste 16.000 de militari.

Volodimir Zelenski a mai arătat, într-un mesaj video, că autorităţile au putut asigura 18 coridoare umanitare în ultima săptămână şi au reuşit să salveze 37.606 de persoane, dintre care 26.477 din oraşul asediat Mariupol.

„Numărul pierderilor ruşilor a depăşit 16.000 de victime”, a spus Zelensky într-un mesaj video postat vineri pe reţelele de socializare.

„Printre ei se numără şi comandanţii de rang înalt. Până acum nu s-a raportat că ar fi fost ucişi generali sau amirali ruşi. Totuşi, în acest număr avem un comandant al uneia dintre armatele ocupanţilor şi un secund la comanda Marinei Mării Negre”, mai afirmă preşedintele Zelenski, potrivit news.ro. 

Șeful direcției informațiilor militare din Ucraina: „Armata ucraineană a arătat că armata rusă, a doua armată din lume, este doar un mit”

Şeful serviciului ucrainean de informaţii militare, generalul Kirilo Budanov, le-a promis ruşilor un "adevărat iad" în Ucraina, unde armata rusă, pe care o consideră "medievală", se va confrunta cu o gherilă constantă a partizanilor ucraineni, potrivit unui interviu publicat vineri, citat de AFP și Agerpres.

„Comandamentul rus a făcut numeroase greşeli şi noi folosim aceste greşeli", a declarat generalul Budanov.

„Armata ucraineană a arătat că armata rusă, a doua armată din lume, este doar un mit. Este doar o concentrare de putere medievală, cu vechi metode de luptă", a adăugat acest tânăr general de 36 de ani care s-a angajat în armată după căderea URSS şi a fost pregătit după metodele NATO.

Președintele rus a promulgat legea informațiilor false, cu pedepse de până la 15 ani de închisoare

Vladimir Putin a semnat vineri seară o lege care prevede pedepse cu închisoare de până la 15 ani pentru ''informaţii false'' privind acţiunea Moscovei în străinătate. Este o armă represivă suplimentară pentru controlul informaţiilor privind ofensiva sa în Ucraina, relatează AFP.

Noua lege pedepsește ''difuzarea publică de informaţii false cu bună ştiinţă sub pretextul unor informaţii fiabile'' despre ''activităţi ale organelor de stat ruse în afara teritoriului rus''.

Pedeapsa prevăzută creşte la 15 ani de închisoare dacă ''informaţiile false'' au ''antrenat consecinţe grave''.

Această lege o completează pe cea adoptată la începutul lunii martie care prevede până la 15 ani de închisoare pentru publicarea de ''informaţii false'' despre armata rusă.

Interpol oferă sprijin refugiaților ucraineni, în Republica Moldova

Interpolul a anunţat că a desfăşurat o echipă de sprijin operaţional în Republica Moldova, la cererea acestei ţări care se confruntă cu un aflux de refugiaţi.

Desfăşurată în capitala Chişinău şi în diverse tabere de refugiaţi, această misiune formată din experţi vizează ''să ofere un sprijin pe teren forţelor de ordine şi agenţiilor umanitare care gestionează afluxul mare de refugiaţi din Ucraina'', precizează organizaţia internaţională de cooperare poliţienească într-un comunicat, preluat de Agerpres.