Pe canalele de irigații ale României, în loc de apă curg promisiuni. Sudul și estul țării se luptă deja cu seceta
2022 a fost al treilea cel mai călduros an din istoria măsurătorilor, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie. Alertele de caniculă apar tot mai devreme, iar ploile, tot mai rar.
În aceste condiții, agricultura are cel mai mult de pierdut. Deși cantitatea de apă din sol este mai mare față de acum câteva luni, sudul și estul țării se luptă deja cu secetă. Analiza Administrației Naționale de Meteorologie confirmă ceea ce trăim de câțiva ani încoace.
Potrivit meteorologilor, cei mai călduroși ani din istoria măsurătorilor au fost 2019, 2020, și iată - 2022. De altfel, încălzirea accentuată a început din 2012, de când am început să trăim cea mai lungă perioadă caniculară, de 11 ani consecutivi cu temperaturi mult prea mari. Vedem așadar că traversăm perioade din ce în ce mai fierbinți, iar asta se răsfrânge cel mai rău în agricultură.
În ultimul an agricol, septembrie 2021 - august 2022, au fost nouă luni de secetă, iar vara lui 2022 a fost cea mai caldă vară din 1961 încoace, cu temperaturi medii mai mari cu 2 grade celsius față de media sezonului.
Cu o vreme din ce în ce mai uscată și fenomene extreme tot mai dese, presiunea din agricultură crește. În Dobrogea, Moldova și izolat în Muntenia, meteorologii vorbesc deja despre secetă pedologică puternică. Asta înseamnă că solul din aceste zone este secătuit de apă. Din septembrie, de când au fost semănate culturile de toamnă și până acum, pământul s-a uscat.
Pe harta actualizată se poate vedea cum parcelele colorate cu galben deschis, care indică zonele unde pământul suferă puternic după apă, s-au mai mărit. În timp ce zonele colorate cu verde s-au micșorat.
Fermierii trebuie să îşi adaptaze soiurile la o climă modificată
Pompiliu Mustățea este directorul Institutului de Cercetare din Fundulea și face agricultură din anii '80. Spune că n-a mai văzut arșiță ca acum. Fermierii trebuie să îşi adaptaze soiurile la o climă modificată. De exemplu, acum în sudul tarii se pot cultiva plante specifice ţărilor mediteraneene.
Pompiliu Mustățea, directorul Institutului de Cercetare Fundulea: “Să vezi grâu uscat primăvara? În 38 de ani nu mi s-a întâmplat acest lucru. Rezistență nu poți să ai la secetă dacă planta nu are apă deloc. Ca și omul. Nu are apă, nu poate trăi. Cel puțin la grâu, am încercat să ameliorăm soiuri, să creăm și să lansăm soiuri care să folosească eficient apa disponibilă din sol. Ar fi de preferat ca de aici înainte, și soiurile de grâu și hibrizii de floare și porumb, mazăre, soia, orz, orice plantă, să putem să manipulăm genele.”
Ce promite ministrul Agriculturii
De mulți ani, pe canalele de irigații ale României în loc de apă curg promisiuni. Ministrul agriculturii Petre Daea susține că 13 județe vor avea, până în 2025, canalele reabilitate. În unele locuri, lucrările au început din vară.
“-Cât ați făcut de acolo încoace?
-Un kilometru și vreo trei sute. Numai în câteva...trei săptămâni sau nu știu.
-Bravo, îi dăm bice!”
Petre Daea, ministrul Agriculturii: „Lucrăm în continuare. Este pentru prima dată când noi am consumat toți banii care au fost repartizați pentru investiții. Lucrăm și bine facem că lucrăm și așa trebuie să facem. (Reporter: Câți bani sunt?) Vă mulțumesc, la revedere, sărut-mâna. (Reporter: Câți bani sunt?)”.
Ministrul n-a mai avut răbdare să ne spună și în ce stadiu sunt aceste lucrări și dacă vor fi gata la data promisă.
Etichete: agricultura, seceta,
Dată publicare:
